Născut după eşecul Nabucco, proiectul BRUA a înghiţit 41% din fonduri, fără să se fi demarat construcţia

Transgaz împrumută 50 milioane euro de la BEI, pentru finanţarea fazei I, după ce anul trecut semnase cu CE un acord de finanţare nerambursabilă de 179,32 milioane euro, tot pentru faza I. Asta înseamnă că proiectul a absorbit deja aproape 230 milioane euro, din totalul necesar, estimat iniţial la 560 milioane euro.

Transgaz a informat Bursa de Valori Bucureşti (BVB) că la 27 noiembrie va prezenta în faţa acţionarilor o informare privind intenţia de a încheia cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) un contract de împrumut în valoare de 50 millioane euro, sumă destinată finanţării etapei I a proiectului BRUA.

Suma s-ar adăuga Acordului semnat în toamna anului trecut cu Comisia Europeană prin care se alocau 179,32 milioane euro fonduri nerambursabile primei faze a proiectului BRUA, ceea ce înseamnă că gazoductul a beneficiat sau beneficiază deja de peste 41% din banii necesari implementării proiectului, valoare esttimată iniţial la 560 milioane euro.

Gândit şi regândit după incertitudinile legate de intrarea Ungariei în proiect, gazoductul a fost proiectat iniţial cu o lungime de 550 km, care în vara asta s-a scurtat la  479 km. Iniţial, termenul de implementare a proiectului era anul 2019, pentru ca recent să se anunţe că lucrările ar putea demara anul viitor, iar gazoductul ar putea fi gata în 2020.

Ultima variantă a proiectului, cea din vara aceasta, precizează că BRUA constă în construirea unei conducte noi de transport gaze care va conecta Staţia de Comprimare Gaze Podişor cu Staţia de Măsurare Gaze Horia pe direcţia Podişor – Corbu – Hurezani – Haţeg – Recaş – Horia în lungime de aprox. 479 km cu diametru de 32” (Dn 800) şi presiunea de proiectare de 63 bar şi construirea a trei staţii de comprimare a gazelor naturale SCG Podişor, SCG Bibeşti şi SCG Jupa, fiecare staţie fiind echipată în FAZA 1 cu câte două agregate de comprimare (unul în funcţiune şi unul în rezervă), cu posibilitatea de asigurare a fluxului bidirecţional de gaze.

De asemenea, de-a lungul traseului conductei se vor amplasa 38 robinete de secţionare, precum şi 18 staţii de protecţie catodică. 

Finanţare europeană nerambursabilă 

În septembrie 2016, Ministerul Economiei a semnat cu CE Acordul de Finanţare prin Mecanismul Conectarea Europei prin care se alocau 179,32 milioane euro primei faze a proiectului BRUA.

Atunci, ministerul informa că Transgaz poate implementa, până în 2020, prima fază a coridorului de transport Bulgaria- România-Ungaria-Austria şilungimea conductei este de circa 550 km, pe culoarul Giurgiu - Podişor - Corbu - Hurezani - Haţeg - Recaş - Horia şi a trei staţii de comprimare amplasate pe traseul conductei (SC Corbu, SC Haţeg, SC Horia).

După punerea în funcţiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 mld.mc/an înspre Bulgaria şi de 4,4 mld.mc/an înspre Ungaria.

Termenul de implementare a proiectului era anul 2019, iar valoarea estimată se ridică la 560 milioane de euro.

Prin această conductă ar urma să fie transportate spre Austria şi UE şi gazele extrase din Marea Neagră.

Memorandumul, semnat de toate cele patru state implicate abia luna trecută

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a spus că proiectul este într-o fază „foarte avansată”, în decembrie urmând să fie semnate ordinele de începere a lucrărilor, astfel încât până la primăvară să fie pregătite lucrările propriu-zise, iar construcţia efectivă să înceapă atunci când temperaturile vor permite acest lucru.

„Suntem într-o fază foarte avansată cu proiectul BRUA. Am emis autorizaţia de construire, avem proceduri în derulare pentru atribuirea lucrărilor de construire, pentru partea de proiectare şi partea de echipamente pentru staţii au fost semnate deja contractele şi urmează ca în decembrie să fie semnate contractele pentru partea de execuţie şi este în procedură de a fi finalizată achiziţia de conductă”, spunea ministrul în septembrie, precizând că toate ţările au convenit şi s-a stabilit foarte clar că va fi o interconectare pe reverse-flow, adică în ambele sensuri, în toate cele patru state. 

Lucrările ar putea demara anul viitor

Potrivit acestuia, este foarte important ca în decembrie să fie semnate ordinele de începere a lucrărilor, astfel încât, până la primăvară, să fie pregătite lucrările propriu-zise, iar construcţia efectivă să înceapă atunci când temperaturile vor permite acest lucru.

„Îmi doresc ca BRUA să demareze în acelaşi timp în toate cele patru state, nu doar în România, ci şi în Bulgaria, Ungaria şi Austria, şi mi-aş dori ca el să se finalizeze, şi faza I, şi faza a II-a în acelaşi timp, altfel obiectivul pentru care a fost aprobat şi finanţat acest gazoduct nu ar fi realizat. Ne-am asumat toţi miniştrii şi Comisia Europeană acest lucru”, a continuat Petcu, subliniind că toate cele patru state vor finaliza inclusiv faza a II-a a proiectului.

În vară, Transgaz anunţa că BRUA nu va mai traversa Ungaria

La sfârşitul lunii iulie, Transgaz informa că gazoductul BRUA nu va mai traversa Ungaria, operatorul sistemului de gaze din această ţară, FGSZ, propunând ca volumul de gaze care ar proveni dinspre Romania să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croaţia sau Serbia.

Transportatorul român de gaze menţiona că a primit la 18 iulie o scrisoare din partea operatorului sistemului naţional de transport gaze naturale al Ungariei - compania FGSZ - referitoare la procesul de sezon deschis angajant planificat să se desfăşoare pentru alocarea capacităţilor aferente coridorului de transport gaze naturale România - Ungaria - Austria.

Partea ungară propusese, în schimb, derularea procesului de sezon deschis angajant doar pentru punctul de interconectare RO-HU, urmând ca volumul de gaze de 4,4 mld.mc/an, care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croaţia sau Serbia. 

În paralel, FGSZ urma să continue discuţiile cu operatorul de transport gaze din Austria (Gas Connect) pentru a identifica în continuare posibilităţi de transport fizic dinspre Ungaria înspre Austria.

În primă fază, pe direcţia Ungaria se pot transporta 1,75 mld. mc/an

Proiectul BRUA este un proiect strategic pentru ţară şi regiune, contribuind la dezvoltarea economică a României prin relansarea industriei sectoriale pe orizontală.

Proiectul BRUA este dezvoltat în contextul necesităţii diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale ale ţărilor europene, creşterii securităţii alimentării cu gaze naturale a României prin acces la noi surse, transportul înspre pieţele Central Europene a rezervelor de gaze naturale din regiunea Caspică, asigurării pe direcţia Bulgaria a unei capacităţi de transport în ambele sensuri de curgere de 1,5 mld.mc/an şi dezvoltării unei capacităţi de transport pe direcţia Ungaria de 1,75 mld.mc/an în faza I.

 SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport gaze naturale şi răspunde de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţă economică şi protecţie a mediului înconjurător.