Isărescu spune că orice bancher central se uită permanent şi la cursul de schimb, chiar dacă niciunul nu recunoaşte

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţioanale a României (BNR), a declarat astăzi că ţintirea inflaţiei, principalul obiectiv al băncii centrale, a fost introdus în România într-o manieră flexibilă, dar că orice bancă centrală se uită permanent şi la cursul de schimb, chiar dacă niciun bancher central nu recunoaşte acest lucru.

El a rememorat protestul exportatorilor care strigau în faţa Băncii Naţionale "Isărescu nu uita, banca nu este a ta!" arătând că oricât de tentantă părea pentru public aprecierea monedei naţionale, banca centrală a înţeles din timp riscul unei aprecieri excesive. 

Guvernatorul a aminit că liberalizarea contului de capital a fost o obligaţie pentru intrarea în Uniunea Europeană în 2007, aderare care a prins România nepregătită, "cu o inflaţie relativ ridicată şi o populaţie puţin educată din punct de vedere financiar".

Revenind în prezent, guvernatorul a punctat faptul că politica fiscală nu susţine revenirea economiei, dar nici politica monetară nu poate contribui mai mult la relansarea economică, din cauza persistenţei presiunilor inflaţioniste provenite din şocuri pe ofertă, în ciuda faptului că România este încă în recesiune.

"Suntem încă în recesiune, sau ieşim din ea, dar avem încă anticipaţii inflaţioniste (...) Nu credem că dacă am avea o politică monetară mai laxă ar ieşi altceva (...) Reducerea deficitului bugetar de la 9% din PIB la 3% din PIB a reprezentat un efort mare, sunt 6 puncte procentuale din PIB. N-a putut stimulentul monetar să compenseze politica fiscală (...) Am bănuiala că politica fiscală este încă relativ prociclică", a afirmat Isărescu.

Guvernatorul BNR a completat că politica fiscală nu avea prea multe opţiuni, fiind prezoniera propriei greşeli, aceea de a fi prociclică şi în perioada de boom economic de dinainte de 2009.

În ceea ce priveşte politica monetară, Isărescu a arătat că o primă limitare, mai ales în statele emergente, provine din şocul de ofertă, iar de multe ori băncile centrale sunt în faţa unei dileme, dacă ar trebui să acomodeze sau nu aceşti factori. Oficialul BNR nu a explicat însă de ce se manifestă aceste şocuri mai puternic în România decât în alte state şi care sunt cauzele particulare.

"Politica monetară controlează cererea, legătura mistică pe care uneori nici economiştii n-o înţeleg (...) Prevenirea creşterii preţurilor din şocuri pe ofertă generază o accentuare a fluctuaţiilor la nivelul producţiei şi al şomajului", a afirmat Isărescu.

Pe lângă preţurile internaţionale la ţiţei, guvernatorul BNR a dat ca examplu şi preţurile alimentare, amintind amuzat că un jurnalist a sugerat anul trecut băncii centrale să constiuie rezerve în cartofi, în loc de rezerva de aur. Isărescu a precizat că în astfel de cazuri, dacă anticipaţiile inflaţioniste se duc şi în salarii, atunci efectul de propagare cuprinde întreaga piaţă.