INFOGRAFIE Ce afaceri mai merg bine în România. În ce domenii au crescut cel mai mult vânzările, unde au scăzut

Serviciile cu grad înalt de complexitate şi fabricarea de produse cu valoare adăugată mare au avut cele mai consistente creşteri ale cifrelor de afaceri în primele 11 luni din 2012, faţă de aceeaşi perioadă din 2011.

Topul cifrelor de afaceri, întocmit de „Adevărul“ pe baza datelor centralizate la Institutul Naţional de Statistică, arată că serviciile şi industria care se axează pe calitate au cele mai mari creşteri ale vânzărilor. În primele 11 luni din 2012, campionii creşterii cifrelor de afaceri au fost operatorii de leasing şi prestatorii de servicii profesionale oferite, de obicei, companiilor mari. Cât priveşte industria, cel mai bine au mers afacerile din domeniul textilelor, confecţiilor metalice sau al fabricării de bunuri de folosinţă îndelungată – electronice, electrocasnice etc.
Pe minus au ieşit afacerile din hoteluri, restaurante, jocuri de noroc, protecţie şi pază, cercetare sau comerţ cu autovehicule.

Închirierea, noul sport naţional

Aşadar, activităţile de închiriere (unde se înscriu şi operaţiunile de leasing) au avut cea mai mare creştere a facturărilor, cu un plus de peste 30% în primele 11 luni din anul trecut. Explicaţia? „Achiziţiile în domeniul imobiliar au scăzut, iar mulţi români au fost nevoiţi să apeleze la închirierea unei case“, ne-a declarat Marian Duşan, preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator. Pe de altă parte, creşterea vânzărilor de carburanţi nu mai surprinde pe nimeni. „Interesant este numărul mai mare de motociclete vândute. Probabil că traficul infernal din marile oraşe şi mai ales din Bucureşti i-a determinat pe mulţi să reununţe la maşini şi să treacă la vehicule mai suple, cum sunt motocicletele“, a mai spus Marian Duşan.

Retail: strictul necesar, creştere garantată

Comerţul cu amănuntul – în special cel cu bunuri de larg consum – a avut creşteri modeste, dar sigure, ale afacerilor. Per ansamblu, creşterea este de 3,7%, impulsionată de carburanţi (+7,2%), alimente (+2,8%) şi mărfuri nealimentare (+2,5%), adică acele produse pe care populaţia le cumpără pentru a-şi asigura strictul necesar al unui trai decent. Creşteri importante s-au mai consemnat şi la industriile şi serviciile adiacente acestui „strict necesar“, cum ar fi furnizarea de energie (+8,1%), asigurarea igienei personale (+6,1%), producţia de alimente (+5%) şi de medicamente (+5,2%), transporturile terestre (+4,3%) sau fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+2,5%).

Valoarea adăugată sporeşte vânzările

În sectorul productiv, cel mai bine au avansat afacerile din publicitate, confecţii metalice, mobilă, bunuri de folosinţă îndelungată şi, în general, fabricarea de mărfuri cu valoare adăugată mare. Acestea au mers bine şi la export, de altfel, mărfurile manufacturate reprezentând mai mult de 40% din livrările româneşti peste graniţă.

„Concluzia pe care o putem trage, analizând aceste clasamente, este aceea că anumite domenii (industria textilă, confecţiile metalice, producţia de mobilă) au cunoscut o revigorare în 2012, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru economie. Evident, aceste creşteri nu trebuie privite cu foarte mult entuziasm, întrucât respectivele sectoare au avut de suferit în perioada de criză, când au înregistrat scăderi accentuate“, ne-a mai spus preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator.

Vadul comercial, criteriu de aplicare a impozitului forfetar

Amplasarea afacerii, vadul comercial şi indicele de sezonalitate vor fi câteva dintre criteriile analizate pentru stabilirea impozitului forfetar. Acest impozit se va calcula ca procent dintr-un venit-standard pentru fiecare domeniu, potrivit reprezentanţilor Consiliului Naţional al IMM-urilor. 

Conducerea Consiliului s-a întâlnit luni cu ministrul Maria Grapini, care a arătat că la introducerea impozitului forfetar se vor avea în vedere cinci elemente. Unul dintre acestea este că se va introduce selectiv doar în anumite domenii, în special în servicii, unde există un grad redus de fiscalizare. Se are în vedere să se elimine situaţiile în care un hotel important din Bucureşti, cu un grad de ocupare de 80%, nu plăteşte impozit pentru că nu declară profit. Deci se va aplica mai ales unităţilor de turism“, a declarat ieri Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului pentru IMM. De asemenea, impozitul se va stabili pe baza unor criterii precum amplasarea, vadul comercial, indicele de sezonalitate şi capacitatea de a face afaceri.

Anumite domenii au cunoscut o revigorare în 2012, dar aceste creşteri nu trebuie privite cu foarte mult entuziasm. Marian Duşan preşedinte Romanian Business Accelerator şi blogger adevarul.ro