Economist german: Europenii au ajuns să se teamă pentru banii lor

Pentru prima oară, clienţii băncilor dintr-un stat afectat de criza din zona euro sunt obligaţi să contribuie la salvarea ţării. Economistul german Peter Bofinger a avertizat într-un interviu acordat „Der Spiegel“ că această strategie este „extrem de periculoasă“ şi că ar putea determina clienţii să-şi retragă banii din bănci.

După îndelungi discuţii, oficialii din zona euro au convenit să acorde un împrumut Ciprului, dar în condiţi de austeritate severe, printre care se numără şi naţionalizarea parţială a depozitelor bancare ale populaţiei, prin aplicarea unui taxe excepţionale.

Economistul Peter Bofinger este de părere că această soluţie este cea mai nepotrivită. „Să îi pui pe deponenţi să plătescă este extrem de periculos. Va fi zguduită încrederea deponenţilor de pe întreg continentul. Cetăţenii europeni vor începe să se teamă pentru banii lor“, a avertizat Bofinger.

Economistul german crede că mulţi spanioli, italieni şi portughezi îşi vor retrage treptat banii din bănci în cazul în care se va adânci criza, pentru că îşi vor aminti de Cipru.

Parlamentul cipriot a respins însă taxa pe depozite bancare, cu 36 de voturi împotrivă, 19 abţineri şi niciun vot favorabil.

Ţările din zona euro care vor să ofere Ciprului împrumutul de salvare consideră că ajutorul ciprioţilor este un rău necesar. Orice ajutor oferit de Mecanismul European de Stabilitate (MES) se va adăuga la datoria naţională a Ciprului, iar fără contribuţiile clienţilor băncilor, nivelul datoriei ar deveni insuportabil.

„Distrugerea încrederii deponenţilor din întreaga Europă nu poate fi o soluţie. Cei care doresc să salveze moneda euro ar trebui să contribuie cu adevărat în timpul unei situaţii de urgenţă“, spune economistul german. El este de părere că mai degrabă ar trebui oferit un miliard de euro Ciprului pentru a-i salva pe micii deponenţi, decât să se rişte un colaps al sistemului financiar european.

Numai că asta ar însemna să se creeze un precedent, iar Grecia, Portugalia, Spania şi alte ţări să aibă pretenţia să primească bani pe care să nu-i returneze, atrage atenţia publicaţia germană. Bofinger însă spune că „Cipru este un caz special şi nu există nicio altă ţară din zona euro care ar putea avea un efect de domino comparabil. Băncile cipriote au împrumutat 22 de miliarde de euro firmelor greceşti şi gospodăriilor şi au suferit pierderi foarte mari ca urmare a restructurării obligaţiunilor greceşti“.

Economistul atrage atenţia că prăbuşirea monedei comune ar fi echivalentul unui colaps de proporţii nucleare pentru industria germană. În cazul în care deponenţii din Europa îşi retrag banii din conturile lor, salvarea ar fi mult mai scumpă decât în cazul în care ar fi strânşi bani pentru a salva micii deponenţi din Cipru.

Participarea clienţilor băncilor cipriote la salvarea ţării serveşte şi unui alt scop: instituţiile financiare deţin în conturile lor o mulţime de bani de la ruşi bogaţi. Unii consideră că aceste conturi conţin fonduri ilicite obţinute în urma spălării de bani. Exproprierea parţială a deponenţilor ar trebui să contracareze acuzaţiile cum că Mecanismul European de Stabilitate a devenit un colac de salvare pentru ruşi.

Soluţia lui Bofinger este ca deponenţii care au până depozite sub 100.000 de euro să nu fie taxaţi, iar cei cu sume peste acest prag să plătească mai mult. „De exemplu, la un milion de euro, 20% din economiile unui cont ar putea fi confiscate. La 10 milioane de euro, această taxă ar putea fi de 30%“, spune germanul.