Cum scoţi profit din investiţia în tablouri?

Randamente peste bursă, imobiliare şi inflaţie şi o strălucire mai mare decât cea a aurului. În ultimul an şi jumătate, arta s-a dovedit a fi cea mai bună investiţie. Piaţa românească de artă a avut o ascensiune spectaculoasă în perioada de criză. Anul trecut, vânzările au crescut cu 124%, iar indicele de artă a urcat cu 40%.

Nicolae Grigorescu - „Ţărăncuţă cu fuior pe cale". Preţ de pornire: 100.000 de euro. Şase din cei 170 de participanţi licitează cu îndârjire. După nici patru minute, preţul depăşeşte 200.000 de euro şi doar doi participanţi rămân în joc. Sala freamătă, semn că finalul licitaţiei este aproape. Tabloul ajunge la 250.000 de euro, dar nimeni nu are curajul să meargă mai departe. O dată, de două ori, de trei ori, adjudecat! În ropote de aplauze, este anunţat câştigătorul celui mai scump tablou expus la Licitaţia de Vară a Casei Artmark, desfăşurată la mijlocul lunii iunie. Lucrarea a fost achiziţionată, prin telefon, de misteriosul client cu numărul 501, iar vânzarea intră pe cea de-a doua poziţie în topul celor mai importante opere de artă din România.

Pe prima poziţie se află tot un tablou de Grigorescu „Ţărăncuţă odihnindu-se" cumpărat cu 270.000 de euro în primăvara acestui an. Sunt cele mai mari valori înregistrate pe o piaţă aflată într-un stadiu incipient de dezvoltare, unde doar  aproximativ 1.000 de investitori împătimiţi realizează cel puţin o tranzacţie de cumpărare sau vânzare în decursul unui an.

O piaţă care totuşi a avut o creştere spectaculoasă chiar şi în perioada de criză economică. Iar cifrele ne dau dreptate. Indicele pieţei româneşti de artă, care include peste 100 de artişti de patrimoniu şi contemporani, a înregistrat un randament mediu de 40%, calculat în euro. În comparaţie, principalul indice bursier BET a urcat cu 12,3%, aurul a crescut cu 38%, iar euro s-a apreciat cu aproximativ 1,4% în raport cu leul.  Tocmai de aceea, piaţa de artă din România atrage tot mai mulţi simpatizanţi. 

„A fost şi este momentul unor astfel de achiziţii pentru că arta este subevaluată", spune Mircea Vescan, proprietarul companiei Armax Gaz din Mediaş.Omul de afaceri, prezent în „Forbes 500 Miliardari" cu o avere estimată la 15-16 milioane de euro, a cumpărat în toamna anului trecut lucrarea „Car cu boi" de Nicolae Grigorescu, cu 155.000 de euro. De atunci a primit numeroase propuneri de vânzare a tabloului,  dar le-a refuzat de fiecare dată. 

„Începe să se contureze un nou val de clienţi, mai mult investitori decât colecţionari", remarcă şi Luminiţa Ghilduş, directorul Casei de licitaţii GoldArt. Majoritatea celor care consideră arta ca un mijloc eficient de a-şi pune la adăpost economiile, plasează sume cuprinse între 3.000 şi 5.000 de euro. Sunt mai degrabă tineri, cu un statut social peste medie şi ale căror afaceri merg bine.

Luni, 11 mai, apare noul număr „Forbes România" în care puteţi citi despre:

- Capcana din care se evaporă banii. În prima jumătate a anului, din conturile de economii ale românilor au dispărut circa 180 de milioane de euro. Nu este vorba despre o infracţiune.

- Adio, dar rămân în România. Fondurile de investiţii străine au cumpărat mii de apartamente în ultimii ani, cu gândul unui exit rapid și profitabil. Criza le-a dat însă planurile peste cap.

- Lecţiile crizei. Opt investitori români au vorbit deschis despre încercările prin care au trecut în ultimii trei ani. Pentru fiecare, amprenta crizei financiare nu se va şterge niciodată. Oricât de mulţi bani ar fi pierdut, niciunul nu este dispus să renunţe. 

- O altfel de bijuterie. Aproape tot ceea ce a câştigat în ultimii ani din oftalmologie, şi ceva pe deasupra, a investit în clubul de călărie. Şi ambiţiile doctoriţei Ozana Moraru, pasionată de echitaţie, nu se opresc aici.