ANALIZĂ Cum se mişcă economia în vacanţa mare. Ce afaceri cresc şi ce industrii sunt afectate de căldură

Eliberarea copiilor din rigorile şcolii şi concediile părinţilor impulsionează afacerile din hoteluri, restaurante, cultură-spectacole, transporturi, comerţ cu dulciuri, jucării, articole sportive şi de camping şi chiar renovările casnice. Doar câteva industrii riscă stagnarea în sezonul cald

Vacanţa mare (20 iunie – 13 septembrie) vine cu schimbări pozitive în mai multe categorii de afaceri, sosirea acesteia aducând o reală bucurie nu doar pentru copii, ci şi pentru întreprinzători.

„Adevărul“ vă propune o analiză a impactului vacanţei de vară în principalele domenii din economie.

Cei mai importanţi vectori care mişcă economia în vacanţa ce debutează în acest weekend sunt, ca în fiecare an, concediile părinţilor, eliberarea copiilor din rigorile şcolii, reîntregirea familiilor (mai ales a celor plecaţi la muncă în străinătate) şi, desigur, căldura (uneori excesivă) din lunile de vară.

Industriile relaxării, cele mai câştigate

Excursiile mai lungi sau mai scurte cu familia ridică – uneori peste maximul de capacitate – gradul de ocupare în restaurante, popasuri şi pensiuni turistice, cu o anumită moderaţie în cazul hotelurilor.

Altfel spus, afacerile din domeniul alimentaţiei publice au mai multe şanse de creştere decât cele axate exclusiv pe cazare.

Ştrandurile şi acvaparcurile ajung, de asemenea, la cote maxime ale gradului de ocupare, crescând nu doar încasările de la intrare, ci şi vânzările din incintele acestora (mici, bere, diverse băuturi şi gustări, articole de plajă etc.), ca şi consumul de apă.

Şi parcurile de distracţii se activează, punându-şi în funcţiune dotările specifice ca mountain-rousse, tiribombe, console de jocuri sau – pe lacuri – hidrobiciclete.

Pe litoral, afacerile se dublează

Nu este, desigur, o noutate faptul că litoralul este primul avantajat de sosirea vacanţei mari.

Dar cât de mult cresc afacerile de aici, în această perioadă?

„În zona Constanţa-Mamaia, cel puţin, cam tot ce înseamnă business mic-mijlociu îşi dublează cifra de afaceri“, ne spune Iulian Gropoşilă, preşedintele filialei Constanţa a Consiliului Naţional al IMM-urilor.

„Eu văd pe strada mea un lucru care poate fi subiectiv, dar cred că e relevant: în restul anului nu avem nicio problemă cu locurile de parcare, dar de când începe vacanţa de vară şi până pe la sfârşitul lunii august se aglomerează şi chiar noi, riveranii, suntem nevoiţi să ne ducem maşinile în altă parte“, arată liderul patronal.

Revin în ţară cei mai mari investitori

Cine sunt cei mai mari investitori care aduc valută în ţară? Românii plecaţi la muncă în străinătate, desigur.

O arată statisticile oficiale: suma remiterilor, adică banii trimişi în ţară de către românii plecaţi „afară“, este mai mare decât suma capitalului străin investit în România.

Ei bine, în Vacanţa mare, aceşti investitori revin în România (mai ales în august, când în Occident e un fel de concediu general) şi revigorează mai multe sectoare din economie.

Foarte mulţi dintre ei îşi construiesc sau cel puţin renovează şi (re)mobilează locuinţele, fapt care ridică vânzările de materiale de construcţii şi de mobilier.

Desigur, şi ei merg în staţiunile turistice ori pe litoral, contribuind substanţial la impulsionarea afacerilor amintite mai sus.

Scumpirile ating minimul anual

În fiecare vară, inflaţia – media scumpirilor – intră pe o curbă descendentă, datorită scăderii cererii de produse industriale, reducerii consumului de utilităţi (întreţinerea locuinţelor) şi ieftinirii produselor agricole.

Mai mult, pentru această vară, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prognozat chiar o intrare în teritoriu negativ a inflaţiei, în sensul că media preţurilor va scădea în loc să crească.

Ce afaceri mai sunt pe val în timpul vacanţei mari?
Se vând mai bine instalaţiile de climatizare şi de aer condiţionat, aparatura pentru tehnica frigului, jucăriile, articolele sportive şi de camping, îngheţata, fructele şi dulciurile, dar şi articolele de îngrijire personală & fitness.

De asemenea, este de aşteptat să se majoreze consumul de carburant, pe fondul intensificării excursiilor de familie cu maşina şi al transporturilor cu autocarul, avionul sau trenul.

Însă nu toate aceste performanţe se regăsesc şi în încasările bugetare, estimează Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

El a declarat, pentru „Adevărul“, că „degeaba vedem autostrăzile, şoselele, apoi plajele aglomerate, dacă nu s-au umplut şi hotelurile.

Aşa cum bine au spus şi liderii patronatelor din turism, sistemul actual de impozitare specifică acestui domeniu ar trebui înlocuit cu impozitul forfetar, şi atunci s-ar umple hotelurile şi ar creşte şi încasările bugetare din această sursă“.

Seceta poate schimba sistemul energetic

În caz de secetă, vara are loc o diminuare a producţiei de energie hidro, în condiţiile în care debitele scad după sezonul viiturilor de primăvară.

„Adevărul“ a semnalat recent că lacul de acumulare de la Porţile de Fier I este aproape gol din cauza faptului că sârbii uzinează haotic. În cazul unor secete extreme, este posibilă inclusiv oprirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, aşa cum a fost în anul 2003, deoarece acestea rămân fără apă de răcire.

De regulă, într-o vară secetoasă, producţia hidro este compensată de cea a termocentralelor, aşa cum a fost în anul 2012, şi acest lucru duce la creşterea preţului energiei, din cauza certificatelor de emisii pe care acestea trebuie să le achiziţioneze.

În cazuri extreme, însă, şi termocentralele se pot opri, tot din cauza lipsei de apă pentru răcire.

De asemenea, tot vara scade puternic importul de gaze naturale din Rusia.

Consumul de gaze este mult mai mare iarna, pentru încălzire, astfel că vara gazele se înmagazinează în depozite subterane pentru a putea fi apoi folosite iarna. România are deja excedent de patru luni la acest capitol.

Sectoare afectate de căldură

Administraţia Naţională de Meteorologie arată, într-un studiu, că sectoarele afectate de creşterea temperaturii şi modificarea regimului de precipitaţii sunt agricultura, infrastructura (inclusiv construcţiile), turismul, energia, industria, transportul, sănătatea şi activităţile recreative.

De asemenea, sunt afectate în mod indirect industria alimentară, prelucrarea lemnului, industria textilă, producţia de biomasă şi de energie regenerabilă.