Nicușor Dan și George Simion se bat pe votul indecișilor, în turul II al alegerilor prezidențiale | Sondaj
0Cel mai recent studiu realizat de agenția independentă de cercetare MKOR îl poziționează pe candidatul independent Nicușor Dan în fața candidatului AUR, George Simion.

Conform datelor obținute în cadrul sondajului, Nicușor Dan a crescut de la 32,1% la 35,3% în intenția de vot, în timp ce George Simion a scăzut de la 34,1% la 32,0%.
„Nicușor Dan pornește de la 32,1% în prima perioadă (8-9 mai) și urcă constant până la 35,3% în ultima (12-14 mai), înregistrând un avans de +3,2 puncte procentuale”, arată studiul.
Dacă îi privim doar pe respondenții hotărâți să aleagă un candidat (voturi redistribuite), Nicușor Dan urcă la 51,7%, iar George Simion la 48,3% – un avantaj mai degrabă simbolic, care lasă finalul turului II în seama indecișilor.
Un sfert din electorat, încă indecis
Aproape un sfert din electorat (27,1%) rămâne fie indecis, fie reticent să-și declare opțiunea public. Această „zonă gri” este mai mare decât diferența dintre candidați și poate răsturna clasamentul la cel mai mic val de emoție sau dezinformare, potrivit cercetătorilor MKOR.
În cele șase zile de monitorizare a intenției de vot se vede o mișcare aproape liniară – dar cu sens opus pentru cei doi competitori.
Nicușor Dan câștigă, în medie, câte un punct procentual la fiecare val: 32,1% → 33,8% → 35,3%. Pentru prima dată de la anunțarea rezultatelor din turul 1, el trece peste pragul simbolic de 35%, ceea ce sugerează că mesajul din dezbaterile prezidențiale a început să prindă.
Candidatul AUR pierde teren
George Simion pierde teren exact în același ritm: 34,1% → 30,4% → 32,0%. Scăderea abruptă din primele două zile a fost parțial recuperată după 12 mai, însă trendul rămâne descendent pe total perioada studiului.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion național reprezentativ de 3.357 de persoane cu vârste de peste 18 ani și are o marjă de eroare de ±1,7%, la un nivel de încredere de 95%
Indecișii se topesc treptat – de la 17% la 13,3%. Este semnul că electoratul începe să se așeze în tabere, dar și că fiecare punct procentual devine tot mai greu de câștigat.
Categoria „Nu răspund” urcă la 13,3%, probabil un efect al intensificării disimulării votului (spirala tăcerii), în special în mediul rural, acolo unde sondajele pot fi privite cu suspiciune.
Grupurile declarate „Nu votez / Vot nul-alb” rămân mici, dar stabile: 6,5% combinat, însă suficient însă pentru a conta într-o cursă atât de strânsă.
Ce înseamnă trendul pentru ziua votului?
Dacă trendul rămâne linear, Nicușor Dan ar putea atinge 37% intenție declarată vineri seara, ceea ce l-ar instala ca favorit simbolic. Dar (și este un „dar” major) mobilizarea de duminică poate anula trei valuri de tracking în câteva ore.
Simion depinde critic de electoratul indecis și de prezența ridicată a susținătorilor săi tradiționali.
Pe scurt, trendul îl favorizează pe Nicușor Dan, dar marja este încă fragilă. Singurul indicator cu adevărat decisiv devine participarea reală – iar aici, cei 71,8% care declară scoruri 10/10 la „sigur merg la vot” pot încă schimba totul dacă absenteismul are un impact asimetric.
Cine nu votează și de ce?
Deși 7 din 10 români afirmă că sigur vor merge la urne (scor 10/10 la intenția de participare), există un nucleu dur de 472 respondenți – 14% din eșantion – care declară că probabil nu vor vota pe 18 mai 2025. I-am întrebat direct „care este principalul motiv?” pe cei cu note între 0 și 5 și am obținut un diagnostic elocvent.
52,5% dintre cei 472 de respondenți care oscilează între absenteism și vot nul spun direct că nu au încredere în niciun candidat sau partid. Restul de motive sunt mult mai fragmentate, semn că neîncrederea sistemică domină orice dezamăgire punctuală.
Într-o cursă unde diferența se măsoară în zecimi de procent, absenteismul este, de fapt, al treilea candidat. Câștigă cine reușește să scoată mai mulți votanți din casă.
MKOR este o agenţie de cercetare de piaţă, înființată în 2013, care acoperă toate tipurile de cercetare. Fondatoarea, Cori Cimpoca, este profesor asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).