Alegeri prezidențiale 2024. Tot ce trebuie să ştii despre turul de scrutin: unde, cum și ce votăm INFOGRAFIC
0Duminica aceasta se votează. Fiecare, cu votul său, încearcă să aleagă președintele țării pentru următorii cinci ani. Pentru a nu merge la secții în turul doi (8 decembrie), câștigătorul trebuie să fie desemnat cu majoritatea obținută din voturile a jumătate + unu dintre alegători.
Simțim adesea că multe dintre drepturile și libertățile fundamentale pe care Constituția le garantează ne sunt încălcate, ciuntite sau (semi)îngrădite din cauze mai ales financiare. Dreptul la vot, NU. Dreptul la vot este poate cel mai la îndemână drept garantat de democrație – trebuie doar să mergi la instituția publică din cartier (precum școală, grădiniță, primărie etc.) care găzduiește o secție de votare, cu actul de identitate în buzunar, și să pui ștampila pe candidatul care crezi că măcar s-ar strădui să-și respecte jurământul. În democrație, votul este un drept (nu o obligație), dar într-un regim opresiv, el nu mai există – așadar, să votăm azi pentru a avea acest drept și mâine, și noi, și cei care se vor răzgândi, dar mai ales generațiile viitoare.
CÂND?
TURUL I
Duminică, 24 noiembrie (pe teritoriul României)
Între 07.00 și 21.00
În afara granițelor țării:
Vineri, 22 noiembrie, între 12.00 și 21.00
Sâmbătă, 23 noiembrie, între 07.00 și 21.00
Duminică, 24 noiembrie, între 07.00 și 21.00
TURUL II:
Duminică, 8 decembrie (pe teritoriul României)
Între 07.00 și 21.00
În afara granițelor țării:
Vineri, 6 decembrie, între 12.00 și 21.00
Sâmbătă, 7 decembrie, între 07.00 și 21.00
Duminică, 8 decembrie, între 07.00 și 21.00
*** Pentru alegerile din zilele de duminică (pe teritoriul României și în străinătate):
Alegătorii care se află într-o secție de votare, dar și persoanele care se află la rând, în afara sediului secției de votare, pentru a intra în locul de votare, pot să își exercite dreptul la vot până la cel mult ora 23.59.
UNDE?
La orice secție de votare de pe teritoriul României.
18.968 de secții de votare
La secția de votare stabilită în țara în care te afli.
950 de secții peste hotare: lista publicată de Ministerul Afacerilor Externe
CINE?
19.002.912 cetățeni români cu drept de vot.
• Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
• Cetățenii români cu drept de vot care se află în străinătate în ziua alegerilor, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reședința în afara țării.
• Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
CUM?
Puteți vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român:
✓ cartea de identitate (normală, electronică sau provizorie);
✓ buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;
✓ paşaportul diplomatic electronic;
✓ paşaportul de serviciu;
✓ paşaportul de serviciu electronic;
✓ paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic;
✓ paşaportul simplu temporar;
✓ carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
DE CE?
• Pentru că este dreptul tău.
PE CINE?
• Președintele țării.
DINTRE CINE?
13 candidați
• 9 din partea partidelor politice
• 4 independenți
• Ordinea lor pe buletinul de vot a fost aleasă prin tragere la sorți de către BEC, astfel:
1. Elena-Valerica Lasconi – USR
2. George-Nicolae Simion – AUR
3. Ion-Marcel Ciolacu – PSD
4. Nicolae-Ionel Ciucă – PNL
5. Hunor Kelemen – UDMR
6. Mircea-Dan Geoană – independent
7. Ana Birchall – independent
8. Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Națională
9. Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
10. Ludovic Orban – Forța Dreptei (pe 18 noiembrie s-a retras din cursă când buletinele de vot erau deja tipărite)
11. Călin Georgescu – independent
12. Cristian Diaconescu – independent
13. Cristian-Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român
14. Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale
CE FACE?
Conform capitolului II al Constituției:
• Președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării.
• El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
A. ATRIBUȚII ÎN RAPORT CU GUVERNUL
• Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament;
• În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului;
• Poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;
• Poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii;
• Prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
B. ATRIBUȚII ÎN RAPORT CU PARLAMENTUL
• Adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
• După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură;
• După consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;
• Promulgă legile adoptate de Parlament.
C. ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL POLITICII EXTERNE
• Încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern şi le supune spre ratificare Parlamentului;
• La propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
• Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.
D. ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL APĂRĂRII
• Este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
• Poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;
• În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
E. ALTE ATRIBUȚII
• Conferă decorații și titluri de onoare;
• Acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;
• Numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege;
• Acordă grațierea individuală.
CÂT TIMP?
5 ani este mandatul Președintelui României.
• un candidat are dreptul la cel mult două mandate.
MAI PUȚIN TIMP?
Conform articolului 95 din Constituție:
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
NOTA BENE!
Când îți cântărești opțiunile pentru alegerea viitorului președinte al României pentru următorii cinci ani, citește cu atenție fiecare promisiune în parte care compune jurământul de lider al țării, conform Constituției:
„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!“.
Se încarcă comentariile...
