Exclusiv Cât de strânsă va fi bătălia finală dintre Călin Georgescu și Lasconi. Analiza unui profesor român de la Princeton anunță surprize mari
0Politologul Grigore Pop Elecheș, profesor la Princeton University, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum ar putea să voteze românii în turul 2 al prezidențialelor. Analiza sa arată că nu vor fi excluse unele surprize.
Dacă s-ar fi votat în această săptămână până azi, în turul 2 al alegerilor prezidențiale, 42,46% dintre români l-ar fi ales pe Călin Georgescu, iar 38,98% ar fi pus ștampila pe Elena Lasconi. În același timp, aproape 15% (14,38%) s-au arătat indeciși, iar 4,18 ar fi preferat un vot nul. Acestea sunt rezultatele unui sondaj efectuat de politologul Grigore Pop Elecheș, profesor la Princeton University, în colaborare cu compania Pollfish și validat de reputata universitate americană.
„Diferența e mai mică în ultimele zile”, anunță Grigore Pop Elecheș, semn că mai multe persoane care l-au preferat inițial pe Georgescu s-au reorientat.
Interesant este că potrivit sondajului realizat pe un eșantion de 850 de respondenți, dintre alegătorii care la alegerile parlamentare au votat PSD, 40,9% ar merge la turul al doilea pe mâna Elenei Lasconi, iar 34,5% ar miza pe Călin Georgescu. 14,6% dintre aceștia nu știu, însă cu cine să voteze dintre cei doi. Votanții PNL, în schimb, sunt și mai deciși să o aleagă pe șefa USR. Astfel, pe 8 decembrie, 64,4% ar vota-o pe Elena Lasconi la președinție și doar 15,8% pe Călin Georgescu.
Remarcabil este că, dintre cei care au votat USR pe 1 decembrie, 3,1% s-ar îndrepta la prezidențiale spre candidatul independent Călin Georgescu, iar 89,1% spre Elena Lasconi. Votanții Dianei Șoșoacă sunt deciși să îl aleagă pe Călin Georgescu pentru postul de președinte, 84.8% urmând să pună ștampila pe candidatul independent și doar 4,4% dintre simpatizanții SOS ar vota-o pe Elena Lasconi. Surprinzător cu adevărat este faptul că 21,7% dintre cei care au votat la alegerile parlamentare SENS, cel mai progresist partid din România, ar vota la alegerile prezidențiale cu Călin Georgescu.
„În ultimele două săptămâni am asistat la multe încercări de a analiza diverse interviuri și declarații ale lui Călin Georgescu pentru a înțelege ce reprezintă el de fapt din punct de vedere politic. În această intervenție voi folosi o abordare diferită, bazată pe preferințele și valorile politice ale susținătorilor lui, în comparație cu restul populației”, explică profesorul român.
Conform spuselor sale, analiza este bazată pe un sondaj online cu un eșantion de 1.000 de respondenți din perioada 26-29 noiembrie (în săptămâna după primul tur de scrutin prezidențial.) Datele au fost ponderate pentru a compensa diferențele dintre profilul demografic al eșantionului și cel al populației României.
„Dată fiind ascensiunea să meteorică din ultimele două săptămâni, este important să diferențiem între susținători de bază și cei care s-au alăturat valului său de sprijin abia în ultimul moment. Ideea la baza acestei distincții este că cei care erau dispuși să-l voteze pe Georgescu înainte să devină candidatul „pe val” probabil că au avut mai multe informații despre ce reprezintă el că și candidat, decât cei care s-au decis doar în ultimul moment. De aceea în graficele de mai jos diferențiez între votanții lui Georgescu din primul tur care s-au decis cu cel puțin o săptămâna înaintea alegerilor (7.6% din eșantion), și cei care s-au decis în ultima săptămâna sau chiar în ziua alegerilor (12.3% din eșantion). Răspunsurile lor vor fi comparate cu toți ceilalți respondenți, adică atât cu votanții tuturor celorlalți candidați (inclusiv George Simion) cât și cu cei care nu au votat în primul tur”, mai spune el.
Evident, votanții lui Călin Georgescu sunt mai puțin favorabili NATO și UE decât cei ai Elenei Lasconi. Acest lucru nu are cum să reprezinte o surpriză.
„Dată fiind importanța politicii externe în atribuțiile președintelui, voi compara în primul rând atitudinile diferitelor categorii de respondenți cu privire la relațiile internaționale mai ales cu UE/NATO și cu Rusia. Primele două grafice se bazează pe două întrebări despre beneficiile și costurile apartenenței României la Uniunea Europeană și NATO. După cum era de așteptat (date fiind numeroasele declarații critice ale candidatului la adresa celor două instituții), votanții lui Georgescu sunt semnificativ mai critici atât vis-à-vis de UE cât și de NATO. De asemenea, în ambele grafice, dar mai ales în privința Uniunii Europene, votanții de bază ai lui Călin Georgescu par mai radicali decât cei care i s-au alăturat mai târziu”, adaugă profesorul român.
De asemenea, atitudinea românilor față de războiul din Ucraina se află în strânsă legătură cu simpatia lor pentru Călin Georgescu sau pentru Elena Lasconi.
„Diferențele de orientare politică externă se pot vedea clar și în privința atitudinilor către războiul din Ucraina. Votanții lui Georgescu (mai ales cei de bază) sunt cu mult mai dispuși să pună vina pentru izbucnirea războiului pe Ucraina sau pe NATO decât pe Rusia comparativ cu restul populației. Cu alte cuvinte ei par să fie mult mai receptivi la mesajul propagandei Kremlinului despre război. Aceleași tendințe le regăsim și în părerile despre sancțiunile europene împotriva Rusiei. Aproape jumătate din votanții de bază ai lui Georgescu cred că aceste sancțiuni au fost prea aspre, comparat cu o treime dintre votanții mai recenți și doar 15% din restul populației”, completează expertul.
Cu Putin și Ceaușescu înainte
În aceste condiții, așa cum era de așteptat și atitudinea oamenilor față de Vladimir Putin diferă în funcție de simpatia lor politică.
„Diferențele se reflectă clar și în privința părerilor despre președintele rus, Vladimir Putin, pe care Călin Georgescu l-a descris drept un patriot rus. Pe o scală de la 0 la 10 (unde 0 = nu îmi place deloc și 10= îmi place foarte mult) votanții de baza ai lui Georgescu sunt cu mult mai pozitivi față de Putin decât votanții „pe val” ai lui Georgescu, și de peste trei ori mai pozitivi decât restul populației. Merită consemnat și faptul că votanții lui Georgescu (și mai ales cei de bază) îl simpatizează mai mult pe Putin decât pe marea majoritate a politicienilor români (în afară de suveraniștii Simion și Șoșoacă)”, explică Grigore Pop Elecheș.
Nu în ultimul rând, profesorul român de la Princeton arată că votanții lui Călin Georgescu privesc în urmă cu simpatie spre Nicolae Ceaușescu și a lui „Epocă de Aur”.
„Ca fapt divers, merită menționat și faptul că cei din tabăra Georgescu au simpatii puternice cu „suveranistul” Nicolae Ceaușescu. Din nou putem observa diferențele mari dintre cei care l-au sprijinit pe Georgescu înainte de explozia să de popularitate și cei care i s-au alăturat pe val.”
La fel ca în anul 2000, atunci când liderul ultranaționalist Corneliu Vadim Tudor ajungea în turul 2 al alegerilor, așa numitul „electorat de protest” se deosebește la fel de mult de susținătorii necondiționați
„Per ansamblu aceste diferențe reflectă diferențele fundamentale dintre votanții care îl cunosc cel mai bine pe Georgescu și cei care îl sprijină mai degrabă conjunctural. Aceste diferențe seamănă cu ce s-a întâmplat în alegerile din 2000, în care „nucleul dur” al votanților lui Corneliu Vadim Tudor se deosebea destul de clar de „electoratul de protest”, care l-a votat în primul tur mai ales că un vot de blam împotriva elitelor politice. În 2000 românii s-au trezit la timp și l-au votat pe Iliescu (deși mulți dintre ei aveau rețineri serioase). Întrebarea este dacă de dată asta se vor deștepta la timp”, încheie Grigore Pop Elecheș.
Se încarcă comentariile...
