Exclusiv Cum ar vota românii cu pregătire superioară la alegerile prezidențiale. Diaspora, marea necunoscutǎ. Surprizele studiului realizat de un profesor de la Princeton University
0Politologul Grigore Pop Elecheș, profesor la titrata Princeton University, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum ar putea Elena Lasconi să devină marea surpriză a primului tur al prezidențialelor și cum ar putea să-l învingă pe George Simion.
Românii, în special cei educați, par că nu sunt atât interesați de un președinte care să aibă cunoștințe în domeniul relațiile internaționale și a geopoliticii, cât de cineva care să-l oprească pe George Simion să intre în turul 2. Este una dintre concluziile care se poate desprinde dintr-un sondaj realizat de profesorul Grigore Pop Elecheș.
Chiar dacă România se află în proximitatea unui război, iar situația la nivel global tinde să se complice, românii par mai degrabă conectați la ceea ce se întâmplă pe plan intern. Din ultimul sondaj de opinie, realizat de profesorul român, reiese că românii, cel puțin o bună parte a celor cu educație superioară, care trăiesc în mediul urban, ar prefera-o pe Elena Lasconi lui George Simion, dar chiar și lui Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă sau Mircea Geoană.
Sondajul online este unul independent, a fost făcut de Grigore Pop Elecheș în colaborare cu firma Pollfish și a fost validat de Universitatea Princeton.
Elena Lasconi ar fi pe val, chiar dacă prestația sa de la dezbaterea prezidențială a fost mai degrabă submediocră și a arătat din nou grave lacune în ce privește cunoștințele sale de politică externă. Iar președintele, conform Constituției României, are un rol extraordinar de important în politica externă.
În plan extern, preşedintele României dă direcția politicii externe și reprezintă ţara în relaţiile diplomatice cu celelalte state. Practic, el încheie tratate internaţionale în numele României, care sunt negociate de Guvern, iar apoi supuse spreratificare Parlamentului. Totodată, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, așa cum prevede Articolul 91 din- Constituţia României.
De ce e preferată o candidată fără cunoștințe elementare de politică externă
Dacă rezultatele unui prim sondaj efectuat între 15 și 18 noiembrie arătau că 17,1% dintre respondenți ar fi pus ștampila pe Elena Lasconi, un studiu și mai recent, făcut între 19 și 21 noiembrie, arată că 20,9% ar vota-o acum pe Lasconi.
Grigore Pop Elecheș precizează că sondajul a fost realizat online, iar la el au luat parte în special oameni din mediul urban. Din acest motiv, el spune că lucrurile ar putea să nu stea chiar așa pe 24 noiembrie, când la vot se vor prezenta și români mai puțin educați, dar și mulți care provin din mediul rural.
„La studiu au luat parte peste 2.000 de persoane, cam 2.100, preoponderent din mediul urban. Privind rezultatele, se poate desprinde ideea că, de exemplu, cei de la AUR și SOS ies foarte aproape de rezultatele oficiale din europarlamentare. Practic, PSD-ul iese ceva mai jos. Și USR și REPER au rezultate mai bune, parțial aș spune fiindcă respondenții provin din mediul urban și dintre cei cu o educație superioară. Eu am o ponderare bazată pe aceste rezultate locale. Practic, cei care au votat PSD-ul în alegerile locale au o ponderare mai mare în analiză, tocmai ca să încercăm să compensăm pentru acest rezultat. Rezultatul este destul de slab pentru Marcel Ciolacu, este sub celelalte sondaje”, spune profesorul.
În opinia sa, rezultatele bune pe care le-ar avea Elena Lasconi și George Simion par să indice faptul că ar fi vorba de un vot care exprimă nemulțumirea față de rezultatele avute de actuala coaliție aflată la guvernare, dar și neîncrederea în politicienii din partidele mainstream.
„Eu ce cred că atât votul pentru Simion cât și cel pentru Lasconi este cel puțin parțial un vot de protest împotriva coaliției. Posibil că a contat și faptul că în dezbatera prezindențială a fost fermă atunci când a vorbit despre ajutorul pentru Ucraina, în timp ce Simion a susținut mai degrabă varianta Moscovei, iar Geoană pe undeva a bătut câmpii. Chiar dacă se spune că nu cunoaște cele mai elementare noțiuni de politică externă, ceea ce eu nu pot să confirm sau să infirm fiindcă nu am urmărit-o, Elena Lasconi convinge probabil prin această fermitate”, crede George Pop Elecheș.
Marea necunoscută a ecuației, diaspora
Profesorul admite că sondajul are o limitare, în sensul că printre cei care și-au exprimat intenția de vot nu s-au regăsit români din Diaspora.
„Faptul că nu cuprinde și răspunsurile unor persoane din diaspora limitează cumva acest sondaj. Pentru că noi nu știm exact cum se va vota în diaspora. Este un eșantion unde am văzut că ultima dată s-a votat foarte mult AUR și SOS, iar în 2020 mult USR. Bine, de fapt și în 2020 s-a votat și pro AUR în diaspora, dar nu așa de mult ca la europarlamentare. Și să nu uităm că la europarlamentare, în 2024, diaspora a votat și pro USR, dar mai ales pro diverși foști membri ai USR, mă gândesc aici la Nicolae Ștefănuță, actualmente vicepreședinte al Parlamentului European. Așa că avem elemente care să indice că Lasconi și Simion vor atrage și la prezindențiale o bună parte din voturile diasporei”, spune Elecheș.
Altfel, în analiza sa, independent de sondaj, Grigore Pop Elecheș amintește de alegerile din 2000, când la fel ca în 2024, candidații de centru dreapta s-au aglomerat, iar rezultatul a fost că au avut câștig de cauză pentru turul al doilea Ion Iliescu și Vadim Tudor. Cu toate acestea, deși există unele similitudini, Grigore Pop Elecheș nu crede că George Simion va reuși să adune la fel de multe voturi ca Vadim Tudor.
„S-a discutat mult în ultimul timp despre dilema aglomerației de candidați pe partea de centru-centru-dreapta. Chiar și dupa ieșirea din cursă a lui Orban, situația rămâne complicată și imprevizibilă. Cumva riscăm să repetăm scenariul din 2000, când Stolojan și Isărescu s-au bătut pe electoratul de centru-centru-dreapt, iar până la urmă i-au făcut jocurile lui Vadim. De data aceasta competiția între candidații de centru îl ajută pe Simion, mai ales dupa ce Șoșoacă a fost eliminată de Curtea Constituțională. Problema este amplificată de confuzia din sondajele electorale, care – partial în functie de cine a comandat sondajul – dezvăluie diverse variante pentru turul 2”, mai spune el.
De ce e nevoie de multă precauție în interpretarea rezultatelor
Aici, el readuce în discuție și rezultatele sondajului, care o arată pe Elena Lasconi într-o situație favorabilă.
„Nu știu dacă ce voi spune acum va clarifica sau complica mai mult situația, dar am efectuat în ultimele zile - din 15-21 noiembrie – un sondaj online cu firma Pollfish. Sondajul face parte dintr-un proiect de cercetare despre comportamentul electoral din România și include întrebări despre intenția de vot în primul tur al prezidențialelor. Din acest sondaj reiese că în afară de domnul Ciolacu, cele mai bune șanse de calificare în turul 2 le are Elena Lasconi. Merită remarcat că în acest sondaj procentajul de voturi candidatei USR a crescut semnificativ dupa 18 noiembrie, deși nu mi-e clar dacă aceasta evoluție se datorează dezbaterii televizate de luni seara sau votului de încredere din partea lui Ludovic Orban. Astfel, în ultimele zile, se pare că doamna Lasconi îi devanseaza nu doar pe rivalii de centru (Geoană, Ciucă și Diaconescu), dar și pe George Simion, care pare să fi pierdut suport favoarea lui Călin Georgescu”, mai afirmă el.
Chiar și așa, profesorul român de la Princeton îndeamnă la precauție și spune că nu este momentul ca vreunul dintre candidați să deschidă șampaniile puse la rece.
„Trebuie să fim foarte precauți în interpretarea acestor rezultate. În primul rând, sondajele online ajung cu greu la anumite grupuri demografice (alegătorii mai puțin educați, din mediul rural și mai vârstnici) și, deși rezultatele din figură sunt ponderate pe baza opțiunilor de vot raportate de respondenți la alegerile locale recente, este posibil ca această metodă sa nu fie o soluție suficientă. În al doilea rând, dupa cum reiese si din grafic, în alegeri cu atât de mulți candidați cu profiluri și niveluri de popularitate comparabile, situația se poate schimba foarte rapid în funcție de evenimentele de ultimă oră. În al treilea rând, rămâne de văzut în ce măsură Ciucă și Ciolacu, candidații celor două partide cu cei mai mulți primari si cele mai puternice „mașini politice”, vor beneficia de acest avantaj organizatoric în ziua alegerilor”, mai spune el.
De ce Simion are șanse mici să fie președinte
Cu toate acestea, chiar dacă reprezentatul AUR păstrează șanse mari să intre în turul 2, Grigore Pop Elecheș nu crede că acesta ar putea să obțină suficiente voturi în momentul decisiv.
„Deși are șanse reale să intre în turul 2, eu personal nu i-aș da totuși șanse mari de succes în scrutinul din 8 decembrie. Vă spun și de ce. Din aceleași motive pentru care nici Vadim Tudor nu a reușit în turul 2. Adică, Vadim Tudor a luat în turul 2 aproape același număr de voturi ca a luat în primul tur. Motivul a fost că până la urmă majoritatea votanților și-au dat seama că se îngroașă gluma și au votat pentru Iliescu, chiar dacă poate mulți dintre ei și-au ținut respirația în timp ce au făcut asta. Și cred că e destul de probabil că același fenomen s-ar întâmpla și acum. Adică, deși votanții de centru-dreapta nu-l vor pe Ciolacu, în condițiile în care ar ajunge în turul 2 l-ar prefera și l-ar vota în fața lui Simion”, crede profesorul.
Cum ar fi arătat România cu Vadim Tudor
Arc peste timp, revenind la alegerile din 2000, Grigore Pop Elecheș a explicat cum ar fi putut să arate România, în cazul în care Vadim Tudor ar fi câștigat în turul 2.
„Vadim Tudor, ca mulți liderii populiști, era de fapt un cameleon politic. Nu știu dacă țineți minte cum la un moment dat, în 2003-2004, deodată a dat brusc din antisemitism în filosemitism. Și-a schimbat platforma. Deci, din punctul acesta de vedere, nu-i exclus ca dacă ar fi ajuns președinte să-și fi schimbat discursul politic, dacă chiar era cazul. Și asta parțial, fiindcă, pe atunci, la nivel de populație, în ciuda rezultatelor alegerilor din 2000, suportul pentru Uniunea Europeană, la nivelul populatiei, era foarte mare. Deci, românul de rând vroia să intre în UE, chiar dacă nu era mulțumit cu ce se întâmpla în țară”, arată Grigore Pop Elecheș.
De altfel, în anii 2000, România încerca să depășească o perioadă extrem de dificilă, cu o criză economică uriașă, o inflație cu două cifre și multe alte probleme. Fără sp fie membră NATO și UE, România, dar și clasa politică din acei ani, a realizat că nu exista viitor în afara alianței euroatlantice.
„Pe atunci nu prea existau alternative geopolitice. Putin tocmai venise la putere, dar încă nu era agresiv pe plan extern. Și nici China nu era o alternativă în măsura în care este astăzi. Deci, din punctul acesta de vedere, pentru o țară ca România să renunțe la Uniunea Europeană ar fi fost foarte riscant și probabil foarte costisitor. Dar, totuși, exista riscul să pierdem trenul și să fim decuplați de celelalte țări est-europeine, inclusiv de Bulgaria. Pe de altă parte, o asemenea deculpare nu ar fi fost neapărat ireversibilă. De exemplu, Croația, în anii 90, sub Tudjman, a avut aceiași problemă și, până la urmă, a revenit. Ceva mai târziu, intr-adevăr, decât restul țărilor din zonă, dar a revenit. Pe de altă parte, dacă cineva ca Vadim sau ca Funar, ar fi ajuns la putere la începutul anilor 90, puteam să ajungem ca Iugoslavia. Adică, inclusiv, la un război civil se putea ajunge, Doamne, ferește”, adaugă el.
Ce coaliție vom avea după alegeri
Revenind la alegerile din 2024, dar de această dată la cele parlamentare, profesorul Grigore Pop Elecheș spune că cel mai probabil actuala coaliție va fi menținută, în pofida „înțepăturilor” reciproce dintre PSD și PNL, din ultimele luni. Asta nu înseamnă, spune el, că este exclus să apară surprize.
„Așa cum arată sondaje procentajul partidelor, nu văd cum PSD-ul poate să formeze guvern fără măcar unele din partidele de dreapta. Bine, riscul este să nu ajungă să facă o coaliție cu AUR sau cu SOS. Pe de altă parte, date fiind neînțelegerile din ultimul timp între PSD și PNL, situația nu e chiar simplă niciodată între cele două partide. În plus, PNL-ul a pierdut destul de mult din popularitate în ultimii câțiva ani și cel puțin o parte din această pierdere cred că se datorează acestei coaliții”, crede profesorul.
Marele risc ar fi, în opinia sa, ca AUR și SOS să ia 20% dintre voturile românilor.
„Deci pentru ei probabil acest calcul politic e un pic mai complicat. Nu e însă nimic bătut în cuie. Dar rezultatul depinde din nou de capacitatea și voința partidelor de centru să formeze un coridon sanitar în jurul partidelor extremiste, AUR sau SOS. Dacă aceste partide iau 20% împreună - și asta este pe undeva problema și în Germania și în Austria –nu mai este chiar așa de ușor să se ajungă la o majoritate parlamentară. Și atunci practic cea mai simplă soluție este alianța PNL – PSD, chiar daca îi nemulțumește pe mulți”, e concluzia lui Grigore Pop Elecheș.
Cum ar trebui să fie viitorul președinte
În ce privește viitorul președinte, România are nevoie de un om cu credibilitate la nivel internațional, care să se implice direct în soluționarea problemelor ce pot să apară pe parcurs.
„Mie ce mi se pare important să avem un președinte care să aibă atât ca discurs cât și ca președinte în general o credibilitate la nivel european. Suntem în această criză cu războiul din Ucraina, cu situația din Moldova. Nu ne putem să ne permitem să avem politicieni la conducere care să facă circ și să folosească retorica de bâlci. Bineinteles, Statele Unite sub Trump nu oferă cel mai bun exemplu în momentul de față, dar chiar de aceea este mai important ca oricând să evitam cât mai mult posibil populismul la nivel european”, e opinia sa.
România, ca țară, trebuie să continue pe traiectoria pro-occidentală, să meargă pe o bună colaborare cu NATO, cu Uniunea Europeană.
„Cred că e destul de clar că dacă nu am fi fost în NATO și în Uniunea Europeană, ce se întâmplă acum în Ucraina ar fi fost mult mai înspăimântător și mult mai costisitor, inclusiv din punct de vedere economic. Deci, din acest punct de vedere, cred că avem toate interesele ca țară să continuăm această colaborare și sperăm că Occidentul va recunoaște importanța României din punct de vedere geopolitic și politic în general”, conchide Grigore Pop Elecheș.
Se încarcă comentariile...
