Exclusiv Ecuația pe care România e obligată să o rezolve ca să nu intre în haos. Expert în comportamentul politic și electoral: „Fiecare decizie poate trezi o criză”
0Expertul în comportamentul politic și electoral Costin Ciobanu explică, pentru „Adevărul”, cum ar putea să arate viitorul guvern și unde s-ar putea decide numele viitorului premier, dar și care vor fi cele mai importante piedici în calea unei coaliții pestrițe.
Alegerile parlamentare de duminică au dat câștig de cauză forțelor pro-europene, însă formațiunile radicale au obținut un scor bun. Un motiv în plus ca primele să treacă peste ani de harță și depășească ostilitățile care le-au consacrat, crede Costin Ciobanu.
Expert în comportamentul politic și electoral în Europa, Costin Ciobanu este cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca. Într-un interviu pentru „Adevărul”, el vorbește despre ecuația cu 3 necunoscute pe care România e obligată s-o rezolve ca să nu rămână corigentă. Pe scurt, se dă: partidele de suveraniste au obținut cumulat peste 30% și vor mai primi procente în urma redistribuirii.
În același timp, față de rezultatele exit poll, PNL și USR au obținut mai puțin decât se părea inițial, abia undeva la 26%, dar cumulat. Nici PSD nu a obținut un scor grozav, însă a făcut totuși singur aproape cât au făcut împreună cele două partide amintite. Marile necunoscute ale ecuației ar fi cine va forma guvernul, cine va fi premier și cum se vor înțelege trei partide aflate de multe ori la cuțite, PSD, PNL și USR, de la care se așteaptă o coaliție și un cordon sanitar împotriva radicalilor. Cert e că, dacă cele trei partide nu își vor călca peste orgolii, România riscă o criză politică prelungită, precum cea a Bulgariei.
Viitorul premier depinde de numele viitorului președinte
În ce privește viitoarea coaliție, Costin Ciobanu spune că multe vor depinde de decizia CCR în cazul voturilor din primul tur prezidențial, dar mai ales de rezultatul din turul 2.
„Cred că suntem încă prea devreme în această dinamică. Trebuie să așteptăm rezultatul Curții Constituționale (n.r. - interviul a fost făcut luni, 2 decembrie, la ora 17:00), ce se întâmplă cu primul tur al alegerilor și care va fi rezultatul unui eventual tur al doilea. Pentru că numele viitorului președinte va fi extrem de important, în special în ceea ce privește desemnarea de prim-ministru. Având în vedere rezultatele de ieri, în care practic avem un parlament structurat pe trei blocuri, un bloc suveranist de aproximativ 30%, un bloc al Partidului Social Democrat de 22% și un bloc de centru-dreapta, sub 30%. Dacă adăugăm și UDMR, atunci un scenariu probabil ar fi izolarea acestor forțe suveraniste care se pare că nu reușesc să fie un partener credibil pentru celelalte două blocuri. Și atunci te poți gândi la cel puțin două scenarii”, spune Ciobanu.
Cel mai sigur ar fi un guvern în care să intre toate partidele pro-europene, dar ar fi și greu de administrat din cauza orgoliilor. Există și scenariul unui guvern minoritar, care însă ar putea fi oarecum problematic.
„Un scenariu larg, un fel de guvern de Uniune Națională Pro-Democratică în care să intre și PSD, și PNL, și USR, și UDMR cu sprijinul grupului minorităților. Sau te poți gândi la un alt scenariu care a fost discutat ieri, un guvern minoritar de centru-dreapta PNL, USR, UDMR cu eventual sprijin din partea PSD în Parlament. Însă, evident, un astfel de guvern ar fi extrem de vulnerabil. Nu știm cât de multe ar putea să îndeplinească pentru că, la fiecare moment, ar putea cădea prin retragerea sprijinului de către Partidul Social-Democrat”, explică expertul.
Primele variante ar fi normale în cazul în care câștig de cauză va avea Elena Lasconi, dar în caz contrar lucrurile s-ar complica, crede Costin Ciobanu.
Bolojan și Ciolacu, marii favoriți
„Lucrurile probabil se complică mult mai tare dacă Călin Georgescu ar ajunge pe președinte în urma unei eventuale validări a Curții Constituționale. Pentru că impactul public și simbolic al victoriei unui candidat radical de dreapta în alegerile prezidențiale este foarte greu de cuantificat la acest moment. Cred că și partidele sunt extrem de circunspecte în a se lansa direct în discuții despre viitoarea majoritate.”
În ce privește numele viitorului premier, Costin Ciobanu se gândește la liberalul Ilie Bolojan și la social-democratul Marcel Ciolacu.
„Variantele probabile sunt Bolojan, așa cum a anunțat doamna Lasconi, sau Marcel Ciolacu. Având în vedere că PSD, deși a avut, cred, unul dintre cele mai slabe rezultate în alegerile parlamentare din ultimii 25 de ani, totuși are potențialul de a înclina balanța și de a face guvernare, nu e de neglijat nici această variantă. Potențialul său de negociere este unul extrem de ridicat și din această perspectivă, având în vedere că nici nu am văzut, cel puțin până la acest moment, declarații din interiorul PSD, contondente la adresa liderului, ne putem aștepta ca Marcel Ciolacu să continue și să fie eventual o propunere din partea social-democraților”, e opinia expertului.
Un scenariu de luat în calcul
Există însă și alte scenarii despre care vorbește Costin Ciobanu. Unul ar fi că PSD sau un alt partid ar decide să facă un pas în spate și să nu intre într-un cabinet care ar risca să se erodeze, într-un an care se anunță complicat. „Depinde mult și ce calcule își fac partidele dincolo de intrarea imediată la guvernare. Pentru că se știe că anul viitor pare deloc ușor din punct de vedere economic și atunci poate pentru unele din ele e mai ușor să facă un pas în spate și să nu fie la putere. Am văzut și voci din interiorul PNL-ului care propun o astfel de soluție. Cert e că partidele, în special partidele principale, au fost lovite substanțial puternic de ceea ce s-a întâmplat în alegerile prezidențiale, dar și în alegerile de duminică și încearcă să se pregrupeze, ori pregruparea nu e foarte ușor de făcut la guvernare”, adaugă expertul.
Un lucru este cert: s-au dus vremurile în care un guvern PSD – PNL garanta stabilitate politică, iar România era o țară sigură din acest punct de vedere. Acum, pe fondul rezultatelor bune obținute de partidele radicale, ne putem aștepta ca situația să fie în mod cert mult mai complicată.
„Nu o să mai fim în această etapă a stabilității”
„Este cât se poate de clar că nu o să mai fim în această etapă a stabilității pe care am trăit-o în ultimii ani, perioadă în care două partide puteau relativ ușor să-și asigure majoritatea în Parlament”, anunță el.
O coaliție din trei sau patru partide va fi și mai greu de gestionat. Iar guvernarea PNL-USR din 2021 e o bună dovadă în acest sens. Atunci, USR a părăsit guvernul, nemulțumită fiind de anumite decizii ale premierului de atunci, Florin Câțu, iar un astfel de precedent poate să apese mult.
„O coaliție formată din trei sau patru partide într-un context complicat nu va fi ușor de gestionat. Am văzut cu toții ce s-a întâmplat, de exemplu, în relația dintre PNL și USR atunci când s-au aflat la guvernare în 2020-2021. Dacă astfel un guvern ar include și PSD și USR, lucrurile ar fi chiar mai interesante pentru media. Nu știu neapărat cât de interesante ar fi pentru români, pentru că sunt două partide între care există o polarizare foarte puternică, iar românii au nevoie de stabilitate. E clar că fiecare decizie ar putea trezi o microcriză în interiorul guvernării, o criză mai mică sau mai mare. Fiecare lucru ar fi negociat. Și s-ar putea să nu ne aflăm în situația în care un astfel de guvern să poată să reziste mai mult de câteva luni sau un an de zile. Posibil să nu avem același guvern pentru întreg ciclul politic până la următoarele alegeri parlamentare”, e concluzia lui Costin Ciobanu.
O încurajare de la Bruxelles ar putea să funcționeze
Există însă și scenariul în care toate aceste partide s-ar plia pe sistemul de la Parlamentul European și din Comisia Europeană, unde grupurile politice din care fac parte PSD, PNL și USR și-au dat mâna pentru a izola formațiunile politice eurosceptice. Există și aici un precedent, crede Costin Ciobanu, tocmai alianța PSD – PNL, care ar fi avut binecuvântarea Bruxelles-ului.
„Cred că o explicație similară sau o ipoteză similară a funcționat și în momentul în care s-a format această mare coaliție între PSD și PNL, care a avut inspirație nu doar ceea ce se întâmplă și s-a mai întâmplat în Germania, în ciclurile politice anterioare, dar și, într-adevăr, în realitatea din Parlamentul European. Și s-ar putea, din nou, ca ceea ce se întâmplă în nivel european să servească drept inspirație pentru astfel de mare coaliție. Și e sigur că partenerii noștrii externi își doresc ca România să aibă o guvernare stabilă, o guvernare pro-europeană, o guvernare pro-democratică, iar acest lucru se poate face, probabil, prin punerea împreună a tuturor acestor patru forțe politice, clar pro-democratice, din interiorul Parlamentului European. Ei vor fi încurajați să-și dea mâna, dar, până la urmă, deciziile trebuie luate de către liderii politici de la București. Iar aici intervin foarte multe chestiuni”, încheie Costin Ciobanu.