Viitorul politic al României rămâne incert după alegerile parlamentare | Analiză AFP

Viitorul politic al României rămâne vag luni, în urma alegerilor legislative, care au condus la un Parlament fragmentat şi în care extrema dreaptă a înregistrat o ascensiune, cu o săptămână înaintea celui de-l doilea tur al alegerilor prezidenţiale, relatează AFP.

AFP: România nu iese din ceaţa politică, în pofida alegerilor legislative Foto Inquam Photos

Partidul Social Democrat (PSD), moştenitorul Partidului Comunist Român (PCR), a ieșit pe primul loc în preferințele alegătorilor, cu 22% din voturi. Pe locul al doilea, este partidul AUR, care a înregistrat 18% din voturi. Acesta este primul dintre cele trei partide din blocul naţionalist, care au obţinut în total aproape 32% din voturi, adică de trei ori mai mult decât scorul înregistrat de AUR în 2020, la acea vreme singur în cursă.

Niciodată de la căderea comunismului în 1989 România nu a cunoscut o astfel de ascensiune, alimentată de furia unei mari părţi a celor 19 milioane de locuitori împotriva dificultăţilor economice, războiul de dincolo de frontieră şi unei clase politice tradiţionale pe care o consideră trufaşă şi deconectată, scrie AFP.

Viitoarea Adunare „va fi extrem de fragmentată şi fără un partid dominant”, a precizat la AFP Marius Ghincea, un politolog de la ETH în Zurich.

Alături de AUR, SOS România, condus de candidata pro-rusă Diana Şoşoacă, şi noul Partid al Oamenilor Tineri (POT) - care-şi fac ambele intrarea în Parlament -, extrema dreaptă „este cel mai important bloc”, a spus Sergiu Mişcoiu, un profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babes-Bolyai de la Cluj-Napoca (nord-vest).

Aceste partide naționaliste se opun susţinerii Ucrainei şi nu a „păcii” şi a promisiunii apărării „valorilor creştine”. Însă sunt ”divizate intern”, aminteşte Ghincea şi nu au suficientă greutate să guverneze fără alt aliat. Mai mulţi lideri politici au făcut apeluri în favoarea unui „Guvern de unitate naţională”, hotărât proeuropean.

Însă totul va depinde de „cine va fi noul şef de stat, pentru care în mână nominalizarea premierului”, relevă Mişcoiu, care evocă acest rol-cheie al şefului statului.

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale va fi un moment decisiv pentru stabilitatea politică a României. Acesta va avea loc duminică, 8 decembrie.

În primul tur de alegeri, pe primul loc s-a clasat Călin Georgescu, un cadidat anti-Europa, Anti-Occident, pro-rus. Acesta a avut mai multe declarații îngijorătoare privind războiul din Ucraina, relațiile externe ale României și statutul de membră a țării în mai multe organizații inetrnaționale.

Contracandidata lui este Elena Lasconi, din partea partidului USR. Aceasta a obținut 19% din voturi. Partidul USR s-a clasat al patrulea în alegerile parlamentare, cu 12,4% dintre voturile exprimate duminică.

„Multe depind acum” de PSD, care nu şi-a exprimat în mod deschis susţinerea faţă de această candidată”, a spus Sergiu Mişcoiu.

Succesul lui Georgescu, un „antivax” în vârstă de 62 de ani şi un admirator al lui Vladimir Putin, a declanşat manifestaţii în rândul românilor tineri.

„În atmosfera actuală, nu cred că ne vom permite să nu votăm, mai ales având în vedere valul extremist care ne-a luat”, declară Ilinca Chifane, în vârstă de 22 de ani, care nu este ”surprinsă” de rezultate, din cauza ascensiunii naţionalismelor în Europa.