Președintele Tribunalului București explică normarea dosarelor din instanțe. De ce este necesară și care sunt consecințele

Dosarele noi sunt repartizate în funcție de capacitatea instanței, iar cele care depășesc această capacitate așteaptă într-un registru special. Judecătorul Cosmin Sterea-Grossu, președintele Tribunalului București, explică, într-un interviu pentru JURIDICE.ro, acordat Alinei Matei, de ce consideră necesar acest mecanism și ce efecte poate avea pentru cetățeni.

Cosmin Grossu Sterea Foto: Facebook

Ce se schimbă, concret

„Este o normare a instanței, nu a judecătorului”, subliniază Cosmin Sterea-Grossu. Cu alte cuvinte, mecanismul nu stabilește câte dosare trebuie să soluționeze fiecare magistrat, ci câte dosare noi poate prelua instanța, în funcție de numărul judecătorilor activi.

Potrivit explicațiilor sale, atunci când capacitatea este depășită, dosarele intră într-un registru de gestionare a fluxului și sunt repartizate în ordine cronologică, pe măsură ce apar locuri disponibile. Cauzele prioritare sunt repartizate imediat, iar anumite proceduri nu intră în acest calcul.

Pentru cetățean, depunerea cererii rămâne neschimbată: aceasta primește număr și dată de înregistrare. Diferența este că repartizarea către un judecător poate să nu aibă loc imediat.

„Normarea nu respinge, nu închide și nu amână la nesfârșit nimic”, afirmă președintele Tribunalului București. Totuși, mecanismul nu reprezintă o garanție că toate procesele vor începe sau se vor încheia mai repede.

De ce a fost introdusă măsura

În explicația lui Sterea-Grossu, scopul este ca judecătorii să aibă timpul necesar pentru studierea dosarelor, audierea martorilor și motivarea hotărârilor. O instanță suprasolicitată nu trebuie evaluată doar după câte cauze soluționează, ci și după calitatea actului de justiție.

El descrie normarea ca pe o măsură „de ultim resort”, luată în contextul deficitului de personal și al volumului mare de muncă. În același timp, o consideră durabilă: capacitatea de preluare a dosarelor se poate adapta la schimbările de personal și de încărcare a instanței.

Primele rezultate trebuie privite cu prudență

Pentru primele trei săptămâni de aplicare, președintele Tribunalului București indică 7.556 de dosare înregistrate, dintre care 7.041 repartizate și 515 rămase în registru. El avertizează însă că perioada este prea scurtă pentru concluzii statistice relevante.

Există și posibilitatea prioritizării unor situații urgente care nu intră deja în categoriile speciale, de exemplu atunci când întârzierea ar compromite exercitarea unui drept fundamental sau ar produce un prejudiciu grav, iminent ori ireparabil, explică magistratul.

Organizarea nu poate înlocui personalul

Mesajul central al interviului este că normarea poate face mai transparentă gestionarea dosarelor, dar nu poate rezolva singură problemele instanțelor. Sunt necesare personal suficient, proceduri mai simple și alternative eficiente la proces.

Nici tehnologia nu este suficientă: „nicio măsură de digitalizare nu poate complini lipsa de resursă umană”, spune Cosmin Sterea-Grossu.

Pentru cei care se adresează justiției, schimbarea înseamnă, așadar, un mod diferit de organizare a intrării dosarelor la judecător, nu dispariția dreptului de a le fi judecată cauza. Efectele reale asupra timpului de așteptare și asupra calității judecății vor trebui urmărite în timp.