Consumer Electronics Show (CES) este ca o prezentare de modă, dar în tehnologie: aici poate sau nu să fie viitorul, dar ştii la ce să te aştepţi. Iată cum a fost de-a lungul timpului.

În 1967, debuta CES. Pe-atunci nu exista ideea de startup, nu se investeau milioane în companii evaluate la miliarde şi Internetul nici măcar nu era imaginat de marea masă a utilizatorilor de gadgeturi din prezent. În anii aceia, până prin '90, CES însemna gadgeturi de uz casnic, eventual computere. În ultimele două decenii, interesul s-a mutat spre gadgeturi din ce în ce mai portabile, mai conectate şi mai inteligente. Anul acesta, realitatea virtuală revine la CES, inteligenţa artificială e construită în tot felul de laboratoare, iar telefoanele mai aduc prea puţine surprize. 

Festivalul dedicat tehnologiei se desfăşoară în Las Vegas şi în aproape jumătate de secol a adunat la standurile sale mii de companii şi a trezit entuziasmul a milioane de vizitatori. Aici, a fost prezentat primul smartphone Apple (cu mult înainte de iPhone), dar şi conceptul Blu-ray, televizoarele 3D (care s-au dovedit un eşec) şi mai recent căştile de realitate virtuală şi dronele.

CES, dincolo de tehnologie, este şi rezumatul unei noi lumi: după Al Doilea Război Mondial, pe lângă crize financiare şi ţări în ruină, au apărut şi diverse concepte tehnologice care au fost aplicate mai târziu în produse destinate populaţie. După 1950, au început să apară târgurile unde aceste produse să fie expuse, iar în 1967 a fost primul an al celui care avea să devină cel mai mare: CES. În prezent, show-ul se ţine în Las Vegas, dar de-a lungul celor 48 de ani de istorie a trecut şi prin alte oraşe din Statele Unite ale Americii. Într-o ordine invers cronologică, iată ce s-a întâmplat de-a lungul timpului. Actuala ediţie începe pe 6 ianuarie.

În 2015 şi 2014 au tot apărut căşti de realitate virtuală, drone şi televizoare curbate şi cu rezoluţie 4K. În fapt, acestea este noul standard pentru echipamente multimedia şi vor continua să fie lansate astfel de produse. În urmă cu doi ani, LG impresiona cu quantum dots, un concept care nu s-a dovedit revoluţionar, dar care ne-a dat o nouă idee a ceea ce ar trebui să cerem de la televizoare şi de la producători. Altfel, n-au lipsit lansările de tablete, telefoane, laptopuri şi alte computere pe lângă gadgeturile purtabile.

În 2013 şi 2012, producătorii s-au orientat spre ecrane curbate şi flexibile, Samsung promiţând aşa ceva în următorii ani. A venit cu versiunile Galaxy S6 edge şi S6 edge+ în 2015, iar LG se laudă acum cu un ecran care poate fi îndoit. Totuşi, încă n-a apărut niciun gadget cu adevărat util cu aşa ceva, nici măcar LG G Flex 2, lansat în urmă cu un an la CES. Maşinile autonome însă sunt din ce în ce mai interesante, mai capabile şi mai utilizabile. Mai rămâne să ajungă şi pe străzi.

În 2011 şi 2010 a fost vorba despre drone, televizoare 3D, tehnologie de reproducere a conţinutului media în 3D, Microsoft care a rulat Windows pe procesoare ARM şi telefoane şi tablete Motorola, într-o vreme în care producătorul nu era vândut către Lenovo şi rămas cu o bucată la Google (actualmente Alphabet). Totodată, în 2010, Parrot a prezentat primul prototip al AR.Drone, un dispozitiv care poate fi controlat prin WiFi de pe un iPhone. Astfel, a început vremea dronelor la dispoziţia utilizatorilor casnici.

În 2009, au apărut câteva prototipuri de televizoare OLED, smartphone-ul Palm Pre, pico proiectoarele şi proiectoarele 3D. De fapt, trendul 3D începe să devină tot mai popular şi orientarea este spre a prezenta şi lansa echipamente capabile să fructifice interesul utilizatorilor. Din fericire, a murit destul de repede şi a rămas doar în cinematografe. O parte din meritul pentru 3D îl are şi James Cameron, care voia să facă din "Avatar" un film care porneşte un trend. Deocamdată, este doar cel mai bine vândut film.

În 2006, subiectul principal a fost televiziunea HD. Producătorii începeau să-şi lanseze playererele HD, deşi lupta între Blu-ray şi HD-DVD nu era încă decisă. Rezoluţia 1080p era văzută drept viitorul pentru câţiva ani, până la actuala Ultra HD (sau 4K) din prezent. Cu trei ani în urmă, în 2003, domeniul stocării pe medii optice avea să cunoască o nouă dimensiune cu introducerea discului Blu-ray. Acesta avea aceleaşi dimensiuni ca un CD sau DVD, dar putea stoca între 25 şi 50 de GB.

Există şi versiuni cu strat triplu sau cvadruplu care stochează 100 sau 150 GB. Numele provine de la laserul albastru care citeşte discul şi stochează datele la o densitate mai mare faţă de laserul roşu pentru DVD. Câţiva ani, Blu-ray şi-a disputat statutul de viitor format cu HD-DVD de la Toshiba, dar acesta din urmă a pierdut lupta.

În 1997, spaţiul festivalului a ajuns la aproape 100.000 de metri pătraţi şi a rămas constant până în prezent. Doi ani mai târziu, CES a rămas doar al oraşului Las Vegas şi din 2003 a devenit un eveniment de casă pentru Microsoft şi Bill Gates. Tot în acel an, Sony a introdus MiniDisc, un mediu de stocare capabil să înmagazineze până la 74 de minute de material audio. A rezistat pe piaţă până în 2011.

În 1993 a fost ultima prezenţă a Apple la CES. Runda de inovaţii s-a terminat cu prezentarea de către John Sculley, directorul companiei, a smartphone-ului Newton. Dezvoltarea dispozitivului a început în 1987, iar ultima zi a acestuia a fost 27 februarie 1998. Beneficia de câteva aplicaţii, recunoştea scrisul de mână şi avea sistem de operare propriu: Newton OS.

Compania a investit în acest proiect, potrivit lui Sculley, aproximativ 100 de milioane. Sistemul de operare a fost oferit şi altor producători, din 2004 există în proiectul Einstein, dar Apple nu a câştigat prea mult de pe urma primului smartphone pe care l-a conceput. iPhone s-a dovedit un dispozitiv mai capabil. În 1997, Steve Jobs a revenit la Apple, iar din anii 2000 compania a organizat evenimente proprii pentru a-şi prezenta produsele.

În 1988, Tetris avea să-şi facă apariţia. Este unul dintre cele mai populare jocuri pentru aproape toate dispozitivele electronice create vreodată. În doar 5 ani, începând cu 2005, jocul a fost cumpărat în peste 100 de milioane de copii pentru telefoanele mobile.

Tetris este un joc conceput de rusul Alexei Pajitnov şi prima lansare a avut loc pe 6 iunie 1984. Numele provine de la prefixul numeral „tetra-“ (patru, în greacă, deoarece fiecare element din joc are patru segmente) şi „tenis“. Jocul a fost, totodată, şi primul produs software de divertisment exportat în SUA din URSS. În 1989, a fost lansat împreună cu orice consolă Nintendo Game Boy.

În 1982, un alt simbol al computerelor a apărut la CES: Commodore 64. Numărul din nume a venit de la faptul că folosea o memorie RAM de 64 kilobaiţi. Faţă de mai popularul Apple II, Commodore 64 producea un sunet mai bun şi avea specificaţii grafice mai bune, dar era şi mai ieftin. Între 1983 şi 1986 a dominat piaţa PC-urilor, întrecând rivali ca IBM sau Apple. Per total, au fost cumpărate peste 13 milioane de unităti, ceea ce-l califică drept cel mai bine vândut computer din toate timpurile.

În 1981, CD-ul (compact disc) ajungea la CES şi se pregătea pentru intrarea în istorie. Un an mai târziu ajungea pe piaţă şi, acum, 35 de ani mai târziu încă este comercializat şi folosit. Această invenţie a dus la sporirea stocării optice, au apărut playere de muzică tot mai compacte şi capabile să citească CD-uri, iar discheta optică a pierdut tot mai mult din popularitate. Odată cu CD-ul a fost prezentată şi camera de filmat pentru utilizatorii obişnuiţi.

În 1979, compania Atari a prezentat două modele de calculatoare personale: Atari 400 şi Atari 800. Au avut succes şi au rămas pe piaţă până la începutul anilor '90. În cea mai bună perioadă, compania a vândut două milioane de unităţi, iar per total aproximativ patru milioane.

În 1978, a fost prima expoziţie în Las Vegas. Însă până în 1995 a avut loc un show vara, în Chicago, şi unul iarna în Las Vegas. Primul eveniment din oraşul cazinourilor a avut la dispoziţie un spaţiu de aproximativ 45.000 de metri pătraţi, iar industria muzicală a continuat să fie în centrul atenţiei.

În 1974, a fost prezentat strămoşul CD-ului, DVD-ului şi Blu-ray-ului. E vorba de player-ul LaserDisc (LD) care era văzut drept înlocuitorul casetelor video şi era primul echipament de stocare pe mediu optic. Nu a fost lansat până în 1978, dar nici atunci nu s-a bucurat de mare priză la public.

Filmele şi suportul propriu-zis erau scumpe, astfel că piaţa nord-americană nu l-a preferat în detrimentul VHS sau Betamax, sisteme video populare la acea vreme. Nici Europa sau Australia nu s-au dovedit mai primitoare, dar în Asia a avut parte de un interes mai mare. În special în Japonia, Hong Kong şi Singapore player-ul LaserDisc a fost destul de bine primit.

Discul pentru LD era de câteva ori mai mare decât un CD şi stoca 30 sau 60 de minute. Philips si Pioneer au fost doi dintre producătorii care au contribuit la dezvoltarea acestui dispozitiv.

În 1971, CES a fost mutat la la Chicago, unde avea să stea timp de şase ani. În acelaşi an s-a desfăşurat lansarea aparatului video Sony U-Matic. A fost printre primele modele care să aibă casete cu banda pentru înregistrare în interior. Se poate spune că târgul din '71 a fost al înregistrărilor audio şi video, consemnând şi introducerea casetelor audio goale pe care utilizatorii puteau înregistra. Mai mult, căştile stereo au scăzut în dimensiuni şi preţ.

În 1969, la CES a fost vorba de televizoare şi receptoare radio. A avut loc tot în New York, iar Panasonic a venit cu televizor cu ecran de doar 1,5 inci care cântărea aproximativ 900 de grame. Producătorul a mai prezentat şi o pereche de căşti stereo care i-a făcut pe cei de la The New York Times să spună că utilizatorul ar arăta ca „un om venit de pe Marte“.

În 1967, în iunie, a debutat CES la New York. Acesta era o ramură a Chicago Music Show, până atunci cea mai mare expoziţie de produse electronice. Au fost 14 companii printre care nume ca LG, Motorola şi Philips, şi au împărţit un spaţiu de peste 9.000 de metri pătraţi. Anii '60 aveau să consemneze o creştere în popularitate a produselor japoneze.

<a href="https://www.facebook.com/adevarultech" target="_blank" rel="nofollow">Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!</a>