O mulţime impresionantă s-a adunat astăzi în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău. Oamenii au ieşit în stadă ca să ceară re-editarea momentului petrecut acum 100 de ani.

Moldovenii au cerut în număr mare anularea consecinţelor Pactului Ribentrop-Molotov. La eveniment au participat şi figuri politice marcante din România dar mai ales reprezentanţi ai autorităţilor locale înfrăţite deja cu cele de dincolo de Prut. S-a cerut unirea cu Ţara şi s-au scandat lozinci Unioniste.
 
 
De la începutul anului peste 140 de localităţi au votat Unirea cu România. Aparent simbolic, votul majorităţii legale a consilierilor locali arată un puternic curent politic. Membri din toate partidele din Basarabia, inclusiv de la socialişti şi comunişti, au făcut acest lucru. Estimările arată că peste 60% din localităţi vor face acest lucru până la finele anului. Cifrele sunt impresionante având în vedere că în 2009 sub 10% din cetăţeni ar fi avut curajul numai să vorbească despre Unire. Demersurile de informare făcute de societatea civilă şi acţiunile concrete ale statului român au dus la o modificare profundă a percepţiei publice.
 
Încep consultarea publică pentru Unire
 
În mai multe localităţi din Republica Moldova cetăţeni voluntari au început să strângă semnături pentru Unire. Este vorba de acele urbe ce nu au adus încă în şedinţă decizia de Unire. Acest lucru va începe şi la Chişinău. În perioada următoare se va realiza o consultare publică cu privire la Unirea Basarabiei cu România. Un grup de asociaţii neguvernamentale au început să parcurgă etapele legale pentru a face posibil acest demers.
 
El este un prim pas în declanşarea la nivel naţional al unui Referendum pentru Unire, care să aducă cetăţenii la urne pentru a se exprima liber şi democratic.
 
Referendumul reprezintă o alternativă legală la Unirea prin votul majorităţii parlamentului. Asta în condiţiile în care peste 60% din membrii acestuia au deja cetăţenie română, ca şi alţi un milion de moldoveni. Unirea în parlament a devenit una probabilă acum când s-a demonstrat prin votul la nivel local că există voinţă şi libertate deplină de alegere în interiorul arcului pro-european.
 
Consultarea publică îşi doreşte să scoată în prim plan voinţa majorităţii cetăţenilor din capitala celui de al doilea stat românesc.
 
Moldovenii Vor Unire iar politicienii de la Bucureşti trebuie să iasă din jocul politic mărunt şi să înceapă acţiuni concrete de comunicare la nivel internaţional cu privire la acest subiect de maximă importantă. Partenerii internaţionali trebuie să cunoască voinţa politică a celor două maluri de Prut şi să ia act de ea. Nu despre a cere voie este vorba, ci despre a informa corect şi a manifesta previzibilitate.