Dezbatere Historia: când şi cum ne unim cu Basarabia? Toate forţele politice din România susţin integrarea Republicii Moldova în UE
0Analistul militar Ion Petrescu, directorul INSCOP Remus Ştefureac şi editorul Historia Ciprian Plăiaşu au discutat, de la ora 11.00, despre cât de realist este proiectul Unirii Republicii Moldova cu România, în cadrul dezbaterii Historia de la Adevărul Live, moderată de Ion M. Ioniţă.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că Unirea cu Republica Moldova ar trebui să devină noul proiect de ţară al României, după ce integrarea în NATO şi în UE au fost realizate.
Condiţia esenţială a acestui proces ar fi ca cetăţenii Republicii Moldova să-şi dorească Unirea, aşa cum majoritatea românească o face, conform ultimului sondaj Adevărul - INSCOP.
Cât de realist este proiectul Unirii şi în ce orizont de timp s-ar putea realiza? Care sunt principalele obstacole? Cât de mult ar costa un asemenea proces, dacă ţinem cont de experienţa germană? Cum va afecta evoluţia Republicii Moldova în contextul refuzului Ucrainei de a semna Acordul de asociere la UE?
La aceste întrebări au răspuns analistul militar Ion Petrescu, Remus Ştefureac director INSCOP, editorul Historia Ciprian Plăiaşu, în cadrul dezbaterii Historia moderate de Ion M.Ioniţă.
Ion Petrescu: Ministrul Vitalie Marinuţă va fi prezent pe 1 decembrie la paradă. Este pentru prima dată când participă un ministru al Republicii Moldova. Ministrul Apărării din România l-a invitat. Sperăm că va fi şi un pluton din armata Republicii Moldova anul viitor. Va urma o evoluţie democratică întărită între Prut şi Nistria.
60% dintre ucraineni şi-au exprimat orientarea către UE, a fost o întoarcere a conducerii. Practic preşedintele a pierdut alegerile, dacă se aştepta să mai fie ales. Rusia şi-a menţinut ceea ce consideră vital în strategia sa defensivă.
Remus Ştefureac: Românii percep un traseu al Republicii Moldova înspre UE. 51,7% indică România şi UE la întrebarea de cine se va apropia Republica Moldova în viitor. La nivelul opiniei publice nu mai este percepută acea ostilitate din timpul comunismului. În cazul nostru, la un moment dat ne-am înflăcarat foarte mult şi a durat foarte mult. Dacă ne raportăm la 1993 ar trebui să avem repere similare.
Ion M. Ioniţă: Este primul pas, dar nu garantează cineva integrarea. Vorbim de 95 de ani de la unire, Basarabia a fost provincia care a venit în 27 martie.
Ciprian Plăiaşu: Basarabia a fost o regiune ţaristă. România intră în Primul Război Mondial pentru Ardeal şi primeşte prima regiune, Basarabia. Este paradoxal. În Rusia, exista două revoluţii. România s-a trezit singură pe front şi a trebuit să semneze un armistiţiu. Lenin a încercat să-şi consolideze puterea şi a mers pe o strategie „divide et impera“. Basarabenii au cerut ajutor militar Guvernului de la Iaşi, de restabilire a ordinii. În Sfatul Ţării au existat voci împotrivă, deşi nu a existat o presiune din partea României.
Elena Dumitru, trimisul special la Vilnius: Liderul Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova, Vlad Filat, a declarat în exclusivitate pentru „Adevărul” că termenul realist de semnare a acordului de asociere al Republicii Moldova cu UE este septembrie 2014. Totodată, Filat a atras atenţia că declaraţiile lui Băsescu despre unire îi ajută pe comunişti şi pe cei de la Moscova.
Remus Ştefureac: Nu aş amplifica atât de mult această falie. Există o propunere provocatoare a preşedintelui, dar nici celalată tabără nu este total ostilă. Evident, greutatea mesajului este clară, este un mesaj istoric, dar şi electoral. Nu mai cadidează, dar nici nu va ieşi din politică. Are un nou proiect, Mişcarea Populară. Toate forţele politice din România s-au exprimat pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Tendinţa generală este clară. Reunificarea din punct de vedere economic este benefică, înseamnă o piaţă mai mare.
Ion Petrescu: Speranţa mea este că atunci când preşedintele Senatului va fi la Chişinău va spune că reunificarea este un proiect naţional care va rămâne. Nu este vorba de o schimbare a frontierelor. Din perspectiva NATO există interesul să fie un pilon puternic din partea noastră. Prezenţa lui John Kerry (Secretar de Stat al SUA) la Chişinău nu este doar pentru a face fotografii, ci este un semnal clar de a înţelege noul statut al Republicii Moldova. Există un preşedinte puternic de la Kremlin care îşi doreşte o politică pe care o cunoaştem.
Remus Ştefureac: Problema securităţii este esenţială trebuie interpretată şi în acest sens vizita lui Kerry în Republica Moldova.
Ion Petrescu: Proiectul implică un dialog al liderilor politici, integrarea unor tineri în Parlamentul de la Chişinău. Eu cred că proiectul este discutarea la nivel de detaliu al lucrurilor care urmează. Nu se poate peste noapte.
Remus Ştefureac, despre poziţia moldovenilor faţă de unirea cu România: Au fost date care au relevat un echilibru în ce priveşte integrarea între cele două tabere mari.
Ion Petrescu: Pornim de la realitatea că prima etapă trebuie să fie a dialogului, apoi la nivel de Parlament. Actuala guvernare are o conduită elegantă, periodic, într-un cadru informal, oamenii se întâlnesc fără cravată şi discută despre obiectivele săptămânii viitoare. Soluţia va fi una democratică, europeană, şi nu una de forţă.
Se încarcă comentariile...
