Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc astăzi prima zi de Crăciun

Mai multe minorităţi etnice din România sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie FOTO Adevărul

Dacă pentru cei mai mulţi români, Sărbătorile de iarnă sunt pe sfârşite, pentru cei care respectă calendarul iulian, acestea de-abia încep. Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc pe 7 ianuarie prima zi de Crăciun, sărbătorile lor de iarnă fiind decalate cu 13 zile în urma refuzului de a trece la Calendarul Gregorian, adoptat de majoritatea creştinilor.

În România, mai multe minorităţi etnice, printre care sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii întâmpină Sărbătorile de iarnă conform ritului vechi şi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie. Decalajul de 13 zile a apărut în anul 1924, când o parte din creştinii ortodocşi au refuzat să adopte Calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.

Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. O parte din credinciosi nu au acceptat actualizarea calendarului, ci s-au grupat în jurul ieromonahului Glicherie Tanase, de la Mănăstirea Neamţ, dând astfel naştere Bisericii Ortodoxe pe Stil Vechi. 

Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie, iar Boboteaza la 19 ianuarie. Biserica Ortodoxă de rit vechi din România are peste un milion de adepţi şi aproximativ 200 de biserici, schituri şi mănăstiri, majoritatea construite după 1989. Sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de stil vechi este în judeţul Suceava, la Mănăstirea Slătioara, unde se afla circa 70 de călugări. Aici vin credincioşi de stil vechi pentru a petrece Crăciunul.

Pentru lipoveni Crăciunul este o sărbătoare pur spirituală

Pentru ruşii lipoveni, Crăciunul are o însemnătate mai aparte. Este o sărbătoare pur spirituală, în care accentul se pune pe rugăciuni, neexistînd alte obiceiuri laice. Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă de vie sau varză. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brînză (vareniki) şi alte specialităţi ruseşti. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă în casă, în faţa icoanei. Singurul colind este o cântare bisericească, „Hristos Rajdaetsea“. Colindul începe de la preotul satului şi continuă la restul gospodărilor.