De ce ţinem în funcţie zeci de licee cu zero promovare la Bacalaureat?

Avem un sistem bugetar ciuruit. Cu mii de găuri prin care se scurg banii noştri şi dispar ca apa în nisip. O primă responsabilitate importantă a guvernului Orban este identificarea şi astuparea acestor găuri, acum la început de exerciţiu financiar pentru 2020. Aceasta va fi una din principalele teme de campanie electorală în 2020. Vor reuşi miniştrii să astupe aceste găuri? Vom vedea şi comenta. De la fostul guvern nu aveam pretenţii.

De la guvernul Iohannis-Orban avem multe pretenţii, printre care şi cea evidenţiată mai sus.

Am scris zilele trecute despre găuri ale bugetului Educaţiei: două instituţii, ARACIS şi ARACIP, care iau bani de la buget degeaba. N-au contribuit cu nimic la bunul mers al învăţământului românesc. Iar dovada afirmaţiei o găsim în rezultatele testelor PISA şi cele ale examenelor naţionale.

Zeci de licee funcţionează, pe banii noştri, cu zero promovare la Bacalaureat

Nimeni, cu excepţia României, nu-şi permite finanţarea unor unităţi care funcţionează cu randament zero! Adică, bagi bani în ele şi obţii nimic. Nu pledez pentru promovare 90-100%. Ar fi absurd. Dar să funcţionezi cu zero rezultate este de noaptea minţii! Ne amăgim dacă credem că, şi fără bacalaureat, elevii tot rămân cu ceva. Este vorba, în primul rând, de elevi care ajung la liceu cu medii la Evaluarea Naţională de 2, 3 şi 4. Fără să stăpânească cele patru operaţii aritmetice şi fiind analfabeţi funcţionali. Dacă ne imaginăm că aceşti elevi pot învăţa teoriile savante predate la liceu, integrale, derivate, binomul lui Newton, fizică cuantică, teorie literară, ne înşelăm amarnic. Ar fi bine dacă ar deprinde măcar o meserie. Nici asta nu se întâmplă. Este vorba de liceele tehnice, unde elevi intraţi cu medii de 2, 3 ,4 au întreite sarcini de învăţare: curricula teoretică generală, curricula tehnică teoretică şi instruirea practică. Pentru instruire practică nu există baza materială modernă şi nici maiştri instructori bine calificaţi. Aşa că elevii care termină liceele tehnice nu sunt nici meseriaşi, nici teoreticieni să meargă la facultate, nu iau nici bacalaureatul. Pleacă din liceu cu zero formare profesională şi se apucă la 20 de ani să înveţe o meserie, sau devin muncitori necalificaţi. Şi atunci de ce plătim salariile şi funcţionarea acestor zeci de licee? Nici un procent de promovare sub 30% nu este acceptabil. Nici un gestionar sănătos la cap nu şi-ar permite să funcţioneze cu asemenea randament.

Ce este de făcut?

În Germania învaţă în şcoli profesionale 70% dintre elevi. Care sunt îndrumaţi de către profesorii lor încă din clasa a V-a pe două filiere: teoretică şi profesională. Îndrumare obligatorie, nu facultativă. La noi, ajung în liceele tehnice cei mai slabi elevi, absolvenţi de Evaluare Naţională cu medii de 2, 3, 4. Din dorinţa părinţilor de a-şi vedea copiii boieri, că destul au tras ei la şaibă, şi profitând de lipsa de control la accesul în liceu, statul român îşi fură singur căciula. Plăteşte sute de milioane de lei pentru parcurgerea liceului de către astfel de elevi, în loc să-i îndrume spre şcoli profesionale. Unii dintre ei ar putea ajunge excelenţi meseriaşi, fără obtuzitatea părinţilor şi a statului.

Practic, dacă aş fi ministrul Educaţiei, nu aş mai acorda cifră de şcolarizare liceelor care în anii anteriori au avut sub 25% promovare la Bacalaureat. Le-aş transforma în şcoli profesionale, lăsând în lichidare clasele de liceu existente. Aş iniţia un nou parcurs educaţional, liceul profesional de patru ani, pentru meserii mai pretenţioase: electrician-electronist auto, depanator de computere, mecanic întreţinere maşini şi utilaje. Fără examen de bacalaureat şi cu curricula teoretică generală redusă la 2-3 discipline: informatică, comunicare inclusiv în limbi străine, educaţie pentru societate. Şi cu instruirea practică 60-70% din timpul petrecut la şcoală, în sistem dual. În felul acesta, absolvenţii pot intra în piaţa muncii, profitând de cele un milion de locuri de muncă din sistemul privat libere acum. Soluţii există, dar cine să aibă curajul să înfrunte sindicatele şi să le pună în operă? Până acum n-a fost nimeni în stare.

O altă gaură. 200.000 de elevi figurează în scripte, în cataloage, dar nu frecventează şcoala

Fostul ministrul al Finanţelor Publice, Orlando Teodorovici, a avansat cifra aceasta. Pentru a obţine bani mai mulţi pentru salarii, prin sistemul de finanţare „per capita”, directorii ascund situaţia reală a elevilor care frecventează şcoala. Sunt menţinuţi în cataloage şi scripte, an de an, şi elevii care au abandonat şcoala, fie au plecat cu părinţii în străinătate, fie s-au angajat, fie au renunţat la şcoală pentru că nu pricep ce li se predă.

O dovadă că aşa stau lucrurile ne este dată de diferenţa dintre numărul elevilor înmatriculaţi în clase terminale şi cei care se prezintă la examenele de absolvire. Poate, o parte dintre cei neprezentaţi la examen au considerat că nu sunt pregătiţi. La Bacalaureatul iulie 2019, diferenţa între cei înscrişi în clase terminale şi cei prezentaţi la examen a fost de circa 30.000. Nu cred că au fost 30.000 de elevi „modeşti”, care s-au considerat nepregătiţi pentru examen. Mai degrabă figurau fictiv în scripte ca frecventând şcoala. Cum şi la Evaluarea Naţională lucrurile stau cam la fel, rezultă 8 ani de gimnaziu şi liceu, înmulţiţi cu 30.000 = 240.000 de elevi care figurează fictiv în actele şcolilor. Cifra avansată şi de Teodorovici. Avem aici şi un aspect penal, raportare şi încasare de bani bugetari pe baza unor evidenţe false. Este vorba de 700 de milioane de lei, care dispar ca apa în nisip, doar prin această gaură.

Ce poate face guvernul Orban? Să ceară prefecţilor proaspăt instalaţi să verifice la sânge daca numărul elevilor aflaţi fizic în clase conincide cu numărul elevilor aflaţi în cataloage. Iar în cazul unor diferenţe flagrante, să sesizeze organele de urmărire penală pentru fraudarea bugetului de stat. Clasele cu număr mic de elevi pot fi comasate, rezultând o economie de circa 8.000 de clase.

În total, prin găurile bugetului, se scurg zeci de miliarde de lei, atât de necesari în dezvoltarea ţării.

Iată doar câteva găuri prin care se scurg banii bugetului. Va fi guvernul Orban în stare să identifice şi astupe aceste găuri? Ar fi o adevărată performanţă!