Extrem de influentă, cu audienţe din ce în ce mai ridicate, cu un public fidelizat, Antena3 domină de cele mai multe ori piaţa televiziunilor, depăşind chiar şi cele mai importante posturi generaliste.

Antena3 e jucător politic. Apariţia sa a contribuit la creşterea  influenţei lui Dan Voiculescu pe piaţa politică şi în jocurile de putere din România. A format coaliţii, a trădat şi a dezertat, a intrat la guvernare, a condus comisii parlamentare, a generat suspendările unui preşedinte, a susţinut campanii electorale, a demolat politicieni şi cariere, a urmărit să impună preşedinţi şi premieri, a dorit controlul statului şi al instituţiilor. A câştigat lupte pe termen scurt şi a pierdut războaie pe termen lung.

Antena3 e USL. E principalul pilon al acestei construcţii politice. A asigurat succesul şi ascensiunea primei alianţe oficiale între liberali şi social-democraţi. E casa unde Antonescu, Ponta, Dragnea, Constantin şi Voiculescu au format cea mai puternică construcţie politică, colorând întreaga ţară în roşu şi galben la alegerile locale, şi obţinând peste 60% din mandatele din Parlament la alegerile parlamentare din 2012. E casa unde noii lideri ai PNL şi PSD, Gorghiu, Buşoi, Dragnea sau Firea uită de rivalitatea politică şi găsesc un spaţiu comun pentru construirea bazelor unor noi proiecte politice.

Antena3 e fenomen. Face dezvăluiri, desfăşoară campanii umanitare, organizează strângeri de fonduri în momentele de criză, sprijină, descoperă şi promovează noi talente sau scoate la lumină personalităţile abandonate în uitare. „Antena3 e aici” a devenit apelul în jurul căruia deznădejdea şi disperarea în faţa abuzurilor şi-au găsit rezolvarea sau alinarea. E un fenomen. Mediatic, social şi politic. Un fenomen care adesea reprezintă un pericol la adresa siguranţei naţionale: defăimează lideri politici, şefi de instituţii şi jurnalişti, organizează linşaje în direct, atacă şi contribuie la demolarea instituţiilor statului, promovează minciuna sau ridică manipularea şi propaganda la rang de artă, în defavoarea jurnalismului.

Sinteza Zilei şi Infernul. Prezenţa la emisiunea Sinteza Zilei a devenit un fel de ritual, un test suprem pentru liderii politici. Botezul carierei lor. Binecuvântarea e dată de Mihai Gâdea. Ostilitatea manifestată faţă de cei care nu converg intereselor politice ale postului dezlănţuie Infernul în platou. O urgie greu de urmărit. Dacian Cioloş şi Mihai Răzvan Ungureanu, ambii premieri tehnocraţi, ajunşi în poziţii de putere în urma unor proteste de stradă, s-au încumetat totuşi să înfrunte acest Infern. Abordarea şi prestaţiile celor doi lideri au fost însă extrem de diferite, stârnind reacţii contradictorii la nivelul opiniei publice.

MRU – în bârlogul adversarului. Motivând că „i se pare normal să meargă acolo unde este invitat" şi pentru că „respectă presa", prezenţa lui Mihai Răzvan Ungureanu în platoul de la Sinteza Zilei a fost una memorabilă. Atmosferă potrivnică. De confruntare. Cu multe momente tensionate. Fin cunoscător al psihologiei umane, având capacitatea să identifice cu multă abilitate momentele în care trebuie să domine sau să se lase dominat, fostul premier a reuşit prin prestaţia sa să evite cu multă stăpânire de sine capcanele întinse de Mihai Gâdea.

„Umilinţă”, „O seară reuşită”, „Masacru”, „Ungureanu l-a făcut de râs pe Mihai Gâdea”, „Triumful inteligenţei şi al înţelepciunii”, „Gâdea făcut KO de Ungureanu”, „Gâdea ridiculizat” sunt doar câteva din cuvintele cheie care descriu atmosfera şi reacţiile apărute în presă şi în mediul online, după duelul care a generat o audienţă record. Lecţia aplicată lui Gâdea, un realizator extrem de controversat, a reuşit să răzbune frustrările acumulate de lideri politici sau vectori de opinie, care înduraseră ani de zile atacuri la persoană, linşaje sau execuţii mediatice.  

Percepţia publicului e tot ce contează. Ungureanu a câştigat simpatia şi respectul electoratului, dar şi a unei părţi extrem de importante şi influente a opiniei publice, lucru reflectat în cota de încredere ridicată la care a reuşit să se menţină în sondajele de opinie şi după pierderea funcţiei de premier.

Cioloş – în casa unui amic. Este atmosfera care a dominat interviul acordat de Dacian Cioloş pentru acelaşi Mihai Gâdea. O discuţie amicală. Relaxată. Fără capcane şi fără momente tensionate, cu dezvăluiri aproape intime despre viaţa personală, de familie, a premierului, despre prieteniile legate în copilărie sau despre relaţiile cu diverşi lideri politici. Un interviu surprinzător de facil, care a ridicat numeroase semne de întrebare din partea opiniei publice.

Cioloş a demonstrat că posedă admirabile abilităţi în jocul politic, dobândite în perioada de comisariat european. A făcut turul partidelor politice, a obţinut votul de învestire, şi-a securizat sprijinul politic prin numirea unor miniştrii apropiaţi de forţele politice, a trecut bugetul de stat fără emoţii, a evitat conflictele şi a avut grijă să respecte şi să menajeze sensibilităţile tuturor posibililor parteneri sau adversari.

Pe cât de abil se dovedeşte a fi Cioloş în jocul politic, pe atât de naiv şi de necunoscător este în jocul mediatic. Un joc care te ridică şi te doboară. Iar atitudinea amicală afişată de Mihai Gâdea în cadrul interviului nu este una întâmplătoare. Vechiul dicton „Dezbină şi Stăpâneşte” este şi acum, tot atât de actual, ca atunci când a fost enunţat pentru prima dată. Strategia în patru paşi gândită de adversari în cazul lui Cioloş este una extrem de simplă: Izolarea – Cioloş pierde suportul unei părţi importante a mass-media, aflată pe poziţii de adversitate cu Antena3; Confiscarea – rămas fără suport mediatic, Cioloş devine dependent de bunăvoinţa Antenei3; Şantajul – devenit sclavul mediatic al Antenei3, Cioloş este constrâns să cedeze presiunilor; Eliminarea tehnocratul Cioloş simte pe propria piele impactul campaniilor de linşaj mediatic.

*

Favorizat de un context social şi politic special, Dacian Cioloş a câştigat extrem de uşor sprijinul forţelor politice. Pe fondul greşelilor mediatice riscă însă să piardă simpatia unui public extrem de exigent şi de activ. Un public care a taxat clasa politică prin protestele de stradă. Ceea ce ignoră premierul Cioloş este faptul că Antena3 nu este doar un post de televiziune, cu audienţă şi un public numeros. Antena3 e un important jucător politic şi fundaţia pe care s-a ridicat USL. De asemenea, tehnocratul Cioloş ignoră faptul că liderii PNL şi PSD sunt prezenţe constante şi menţin relaţii extrem de strânse cu acest post de televiziune. Atât PNL, cât şi PSD îşi doresc funcţia de prim-ministru. Iar premierii din umbră, sau la vedere, ai ambelor partide se antrenează pe marginea terenului pentru marele moment. Nu este exclus ca, în curând, Dacian Cioloş să constate că, în România, naivitatea se plăteşte scump.