Şedinţa CSAT pentru bugetul ţării: consens sau război total între Iohannis şi Grindeanu?

O înţelegere între preşedintele Iohannis şi premierul Grindeanu, azi, în CSAT, ar încheia conflictul pe bugetul de stat, altfel disputa ar ajunge pe masa Curţii Constituţionale, dar s-ar pierde timp inutil.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) va decide azi dacă avizează sau nu bugetul instituţiilor din zona securităţii naţionale. Decizia nu va avea efecte doar asupra serviciilor secrete, ci se va răsfrânge, indirect, asupra întregului buget al ţării. Disputa tehnică, ce ţine de alocările bugetare, poate fi rezolvată politic, prin consens între Klaus Iohannis – preşedintele CSAT şi Sorin Grindeanu – vicepreşedintele CSAT. În caz contrar, va urma un conflict total.

Potrivit legii, „CSAT avizează  proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale“. În această categorie intră serviciile secrete, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi alte instituţii subordonate.

Dragnea, contrazis de lege
Avizul de azi al CSAT vine pe fondul unor contre între preşedintele Iohannis şi premierul Grindeanu, după ce Guvernul a tăiat bugetele SRI, SIE, STS şi SPP cu aproximativ 10%, iar la Apărare a alocat mai puţin de 2%, cât s-a obligat România faţă de NATO, un angajament acceptat în urmă cu doi ani de toate partidele politice, la propunerea lui Klaus Iohannis. Disputa a fost amplificată de preşedintele PSD Liviu Dragnea.  „Nu va fi nicio surpriză. Sunt sigur că preşedintele nu va fi de acord să se avizeze bugetele respective. Surpriza ar fi să fie de acord. Aici este vorba de un aviz consultativ, dar răspunderea este a Parlamentului pentru a decide cum va arăta bugetul României”, a spus Liviu Dragnea.

Însă Legea de funcţionare a CSAT îl contrazice pe liderul PSD: avizul este obligatoriu. „În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare“, arată articolul 3 din Legea de funcţionare a CSAT. Aşadar, avizul  - fie el pozitiv sau negativ- este concretizat, din punct de vedere legal, printr-o hotărâre. „CSAT lucrează cu hotărâri, care sunt obligatorii. Cum avizul este o hotărâre, înseamnă că este obligatoriu, nu facultativ“, a sintetizat, pentru „Adevărul“, Ion Oprişor, consilier prezidenţial pentru securitate naţională.

Problema e că, în CSAT, orice hotărâre se adoptă prin consens. De fapt, vorbim de un consens între preşedinte şi premier, căci restul membrilor votează în funcţie de şeful politic. Miniştrii vor fi tot timpul de partea premierului, în timp ce şefii serviciilor secrete vor fi de partea preşedintelui. Aşadar, vor ajunge preşedintele şi premierul la o înţelegere în condiţiile în care s-au contrat public până acum? Aceasta ar fi întrebarea-cheie a şedinţei CSAT. Există două scenarii pozitive: preşedintele cedează şi acceptă diminuarea bugetelor instituţiilor de securitate  sau premierul cedează şi majorează sumele alocate.

Iohannis poate câştiga la CCR
Pe de altă parte, cei doi lideri politici pot continua răfuială, dar se ajunge la un război de durată. Spre exemplu, Grindeanu poate ignora avizul CSAT şi, după ce îl aprobă în Guvern, va trimite întreg bugetul ţării în Parlament, pentru a fi votat. Numai că bugetul este o lege, iar orice lege ajunge la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Iar şeful statului o poate contesta la Curtea Constituţională, tocmai pe motiv că nu a primit avizul obligatoriu al CSAT, un argument puternic. Până la o eventuală decizie a CCR va mai trece cel puţin o lună, timp în care România nu va avea un buget, dar cu siguranţă nu vor lipsi atacurile între Preşedinţie şi Guvern. În acest meci politic, şeful statului poate acuza Guvernul că pune în pericol siguranţa naţională, prin alocări insuficiente de fonduri, iar liderii PSD vor arăta cu degetul spre Cotroceni când vor fi întrebaţi de ce nu avem buget pe 2017, deşi vor fi trecut mai bine de două luni din noul an.

Componenţa CSAT
Potrivit Legii de funcţionare a CSAT, preşedintele acestei structuri este şeful statului, în timp ce primul-ministru este vicepreşedinte. Pe lângă cei doi, membri ai CSAT sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul de Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Industriei şi Resurselor, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

10% a tăiat premierul Sorin Grindeanu din bugetele serviciilor secrete