Torţionarul Ion Ficior scapă de acuzaţia de genocid, însă este cercetat pentru infracţiuni contra comunităţii. Riscă închisoarea pe viaţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Torţionarul Ion Ficior s-a prezentat joi la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştinţă schimbarea acuzaţiilor care i se aduc potrivit noului Cod Penal. Astfel, acesta nu mai poate fi acuzat de genocid, dar va fi urmărit penal pentru crime împotriva umanităţii. Aceeaşi măsură a fost luată şi în cazul lui Alexandru Vişinescu. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, cei doi ar putea fi condamnaţi la închisoare pe viaţă.

UPDATE Potrivit unui comunicat emis joi de Parchetul General, procurorii au decis pe 17 aprilie schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de genocid din vechiul Cod Penal, în infracţiuni contra umanităţii din noul Cod Penal.

Anchetatorii precizează că, din probatoriul administrat până la acest moment, a rezultat faptul că în perioada 1958 - 1963, în care Ioan Ficior a deţinut funcţiile de comandant şi locţiitor de comandant al Coloniei de muncă Periprava, ar fi introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici, persoane considerate o ameninţare directă sau indirectă la adresa noului regim politic.

„Chiar dacă nu era prevăzută în mod expres exterminarea deţinuţilor politici, regimul de detenţie instituit prin acte normative menţionate (reducerea raţiilor alimentare, izolarea, regimul de carceră, interzicerea legăturilor cu familia, a dreptului de a primi pachete), dar şi prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi), conţine premisele exterminării persoanelor deţinute”, au arătat procurorii.

Aceştia precizează că din declaraţiile unor foşti deţinuţi a rezultat faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament; condiţiile de muncă foarte grele la care erau supuşi toţi deţinuţii, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi (deţinuţii nu erau echipaţi corespunzător pentru muncile efectuate deşi erau obligaţi să suporte condiţii meteorologice extreme); obligarea deţinuţilor de a depăşi norma de muncă cu orice preţ şi pedepsele crunte primite pentru nesupunere. Printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) unde deţinuţii primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârşeau abateri de la regulament, alergarea deţinuţilor cu calul şi bătăi crunte primite cu ciomagul.

Faptul că la Periprava era organizat un adevărat lagăr de exterminare este confirmat şi de numărul şi cauzele morţilor deţinuţilor, fiind înregistrate 103 cazuri de deces. Printre cauzele deceselor se numără aşa numitele „boli ale mizeriei”, precum enterocolită, tuberculoză, afecţiuni ale aparatului digestiv şi excretor, afecţiuni cardiace.

„Actele săvârşite de inculpat în perioada în care a deţinut funcţia de comandant şi locţiitor de comandant al Coloniei de muncă Periprava întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 439 lit. j) din noul Cod penal, infracţiuni contra umanităţii, respectiv persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional”, au mai spus anchetatorii.

Ioan Ficior, acuzat iniţial de genocid

Iniţial, procurorii Parchetului General au început urmărirea penală pe numele lui Ioan Fecior, acesta fiind acuzat de genocid după ce în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, ar fi introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, fiind înregistrate 103 decese, potrivit Parchetului General.

Pe 24 octombrie, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică i-au adus la cunoştinţă lui Ion Ficior că este învinuit de genocid, în dosarul deschis în urma denunţului formulat la adresa lui de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

„Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament”, au arătat procurorii în documentul citat.

Totodată, procurorii susţin că toţi deţinuţii de la Colonia Periprava erau puşi să muncească în condiţiile foarte grele, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi şi nu erau echipaţi corespunzător pentru muncile efectuate, deşi erau obligaţi să suporte condiţii meteorologice extreme.

Deţinuţii pedepsiţi ar fi fost alergaţi cu calul şi bătuţi cu ciomagul

Deţinuţii ar fi fost obligaţi să depăşească norma de muncă cu orice preţ şi erau pedepsiţi crunt pentru nesupunere.

„Printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) unde deţinuţii primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârşeau abateri de la regulament, alergarea deţinuţilor cu calul şi bătăi crunte primite cu ciomagul”, au precizat procurorii.

Anchetatorii au mai arătat că, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducera unităţii a fost Ion Ficior.

„Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atestă decesul deţinuţilor, în intervalul 01.08.1958-1.11.1963 în care la cârma coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior la Periprava au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960 (53 de decese), iar pe grupe de vârstă cele mai multe decese (în număr de 54) au fost înregistrate pentru grupa 50-59 de ani”, au precizat procurorii.

Aceştia fac referire la o statistică realizată privind cauzele de deces care indică o pondere mărită a afecţiunilor aparatului digestiv şi excretor, afecţiunilor pulmonare (tuberculoză sau pneumonie), afecţiunilor cardiace, precum şi enterocolitelor.

Potrivit procurorilor, din prevederile cuprinse în actele normative ce reglementau organizarea şi funcţionarea sistemului penitenciar a reieşit faptul că directorul de colonie coordona activitatea de detenţie şi răspundea de viaţa tuturor celor încarceraţi, mijloacele de subzistenţă fiind plasate la dispoziţia sa.

„Prin acte normative privind organizarea şi funcţionarea sistemului penitenciar, emise în perioada imediat următoare instaurării regimului comunist, s-au creat condiţiile introducerii unui regim de detenţie represiv, abuziv, inuman, discreţionar, împotriva categoriei deţinuţilor politici, persoane considerate o ameninţare directă sau indirectă la adresa noului regim politic”, au precizat procurorii.

Potrivit anchetatorilor, chiar dacă nu era prevăzută în mod expres exterminarea deţinuţilor politici, regimul de detenţie instituit prin actele normative, respectiv reducerea raţiilor alimentare, izolarea, regimul de carceră, interzicerea legăturilor cu familia, a dreptului de a primi pachete, dar şi prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal, cum ar fi lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale, refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi.

IICCMER a solicitat pe 18 septembrie PICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torţionar prezentat, după Alexandru Vişinescu.

Preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, declara că în urma investigaţiilor făcute de reprezentanţii institutului au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a îndeplinit funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv 1958-1963, deţinuţii politici au fost supuşi unui regim de detenţie extrem de dur, fiind înfometaţi şi bătuţi.

IICMER a identificat peste 50 de supravieţuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foşti deţinuţi politici.

Torţionarul Vişinescu, acuzat de infracţiuni contra umanităţii

Anchetatorii precizează că, din probatoriul administrat în acest moment, a rezultat faptul că în perioada 1956 -1963, în care au fost închise vârfurile deţinuţilor politici din România comunistă, penitenciarul a fost condus de căpitanul, apoi maiorul Alexandru Vişinescu, care ar fi aplicat un regim de detenţie dur, cunoscut pentru izolarea completă în care erau ţinuţi cei încarceraţi şi pentru neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi.

„Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a inculpatului adresată Consiliului Securităţii Statului din anul 1967, erau: foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile P.N.Ţ. şi P.N.L.;  foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive; foste cadre de conducere după 23 August 1944; foste cadre M.A.I. după 23 August 1944; foşti conducători ai diverselor secte religioase; alte cazuri mai izolate”, potrivit procurorilor.

Condiţiile de viaţă din Penitenciarul Râmnicu Sărat, aşa cum au fost descrise de foştii deţinuţi şi reies din documente, au creat premisele apariţiei unor afecţiuni deosebit de grave, rezultate în câteva cazuri cu decesul deţinuţilor, probând natura abuzivă şi tratamentul neglijent aplicat de comandantul închisorii lt. col. (r) Vişinescu Alexandru, în perioada 1956 - 1963. 

Anchetatorii spun că regimul impus nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea 10 ani. Decesul deţinuţilor politici survenea astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic.

„Actele săvârşite de inculpat în perioada în care a deţinut funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 439 lit. j) din noul Cod penal, infracţiuni contra umanităţii, respectiv persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional”, au mai arătat procurorii.

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

Torţionarul Ion Ficior, audiat la Parchetul General. Avocat: „Nu el i-a omorât pe oamenii aceia, au murit din cauza normelor respectate de el”

Torţionarul Ion Ficior a dat vineri o declaraţie în dosarul în care este acuzat de genocid, avocata acestuia declarând, la ieşirea din Parchetul General, că nu el i-a omorât pe deţinuţi, ci aceştia au murit din cauza normelor şi condiţiilor pe care a trebuit să le respecte atunci ca şi comandant.

Torţionarul Ion Ficior a fost pus sub acuzare pentru genocid. Procurori: deţinuţii care se răzvrăteau erau fugăriţi cu calul, bătuţi crunt şi înfometaţi

Torţionarul Ion Ficior (85 de ani) a fost pus sub acuzare de procurorii Parchetului General sub acuzaţia de genocid în dosarul privind moartea unor deţinuţi la Colonia de muncă Periprava, unitate pe care Ficior a condus-o în perioada 1958-1963. Potrivit procurorilor, în perioada în care Fecior a fost comandant au murit peste 100 de persoane. Acesta este al doilea torţionar acuzat de genocid, primul fiind Alexandru Vişinescu.

VIDEO Primele declaraţii ale torţionarului Ion Ficioru: Răspund doar în faţa lui Dumnezeu

Torţionarul Ion Iosif Ficioru, responsabil pentru moartea a 103 deţinuţi politici în calitate de comandant al coloniei de muncă de la Periprava între anii 1960-1963, a declarat că el răspunde pentru faptele sale doar în faţa lui Dumnezeu şi a refuzat să spună dacă se va prezenta la Parchetul General pentru audieri.

Torţionarul Alexandru Vişinescu nu mai este acuzat de genocid, ci de crime împotriva umanităţii, potrivit noului Cod Penal

Torţionarul Alexandru Vişinescu s-a prezentat miercuri la sediul Parchetului General pentru a lua la cunoştinţă schimbarea acuzaţiilor care i se aduc potrivit noului Cod Penal. Astfel, acesta nu mai poate fi acuzat de genocid şi de aceea va fi urmărit penal pentru crime împotriva umanităţii pentru care, dacă va fi găsit vinovat, riscă tot detenţia pe viaţă.

Torţionarul Ion Ficior a fost instruit la o şcoală din judeţul Arad

Ion Ficior, al doilea torţionar pentru care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) cere începerea urmăririi penale pentru genocid, este absolvent al Şcolii de Ofiţeri din oraşul arădean Ineu.

Arheologii au confirmat existenţa unei gropi comune la Periprava, conform raportului IICCMER

Rămăşiţele umane identificate la Periprava confirmă existenţa unei gropi comune, aparţinând unor victime decedate în perioada 1958-1963, la colonia Periprava. Aceasta este concluzia raportului investigaţiei făcute de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Torţionarul de la Periprava, colonelul Ion Ficioru, dat pe mâna justiţiei pentru genocid. Metodele de tortură la care erau supuşi deţinuţii

Un alt torţionar, responsabil de moartea a 103 deţinuţi politici în timpul regimului comunist, urmează să fie dat pe mâna justiţiei. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a sesizat Parchetul General în cazul fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonel (r) Ion Ficioru.

Peste 100 de deţinuţi politici au murit la Periprava, când colonia de muncă era condusă de Ion Ficioru. Torţionarul, denunţat pentru genocid

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a înregistrat, miercuri, denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împotriva lui Ion Ficioru, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid.

Trei „ajutoare“ ale torţionarului Ion Ficior locuiesc şi astăzi la Letea şi Periprava

Preşedintele executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Andrei Muraru, a declarat miercuri că trei dintre gardienii care au lucrat la Periprava alături de Ion Ficior (colonel în retragere) locuiesc şi acum în comuna C.A. Rosetti din Delta Dunării.

VIDEO Directorul IICCMER: „Am găsit documente care confirmă că actorul Mitică Popescu a fost închis la Periprava“

Jurnaliştii Ion M. Ioniţă şi Liviu Iolu au discutat, în studioul „Adevărul Live“, cu Andrei Muraru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, după ce instituţia pe care acesta o conduce a dezvăluit numele celui de-al doilea torţionar, Ioan Ficior.

Mărturii din infernul de la Periprava. Florin Pavlovici, fost deţinut politic: „Era un regim de exterminare!”

Florin Pavlovici, unul dintre supravieţuitorii coloniilor de muncă de la Periprava şi de la Salcia, a povestit pentru ”Adevărul” calvarul trăit în închisorile comuniste.

VIDEO Torţionarii comunişti, vânaţi şi daţi pe mâna Justiţiei de Institutul Crimelor Comunismului. Cazul şefului puşcăriei Râmnicu Sărat

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat, marţi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.

„The New York Times“: „Procesul torţionarilor din România, călătoria unei ţări într-un trecut sadic“

Cotidianul american „The New York Times“ a publicat, duminică, un articol despre procesul torţionarilor din România, prezentând poveştile celor doi şefi de penitenciare care au fost deconspiraţi: Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite