Interviu-eveniment la Adevărul Live: Directorul SRI, despre atuurile şi vulnerabilităţile României în contextul crizei din Ucraina

Interviu-eveniment la Adevărul Live: Directorul SRI, despre atuurile şi vulnerabilităţile României în contextul crizei din Ucraina

Directorul SRI, George Maior, a fost invitat, luni (28 iulie), la Adevărul Live FOTO Eduard Enea

Directorul SRI, George Maior, a răspuns, luni, în cadrul emisiunii „Adevărul Live”, întrebărilor jurnalistului Dan Marinescu referitoare la pericolele care ameninţă România şi la vulnerabilităţile pe care ţara noastră le are în faţa schimbărilor de natură geopolitică din lumea de astăzi.

Este apartenenţa la NATO şi UE suficientă ca să ne facă să dormim liniştiţi? Să ne temem de posibilitatea unui război? Cât de periculoase pot fi nivelul slab de pregătire în politica externă şi lipsa de viziune a politicienilor actuali? Cât de importantă este independenţa energetică a ţării? Care este interesul nostru naţional în clipa de faţă? Cum poate renaşte mândria naţională în România şi care sunt căile pentru refacerea încrederii românilor în ţara lor şi în ei înşişi? 

Acestea sunt principalele teme ale interviului-eveniment pe care şeful SRI, George Maior, l-a acordat pentru Adevărul Live.
 
Principalele declaraţii
 

Adevărul:  Astăzi avem un interviu-eveniment, un  invitat cu totul special. Bine aţi venit, domnule Maior, director al SRI! Noi am vorbit în special despre pericolele care pândesc România astăzi şi am zis să începem cu tema asta. 

George Maior: Într-adevăr, un director de servicii apare rar, munca noastră se desfăşoară mai mult pe un front nevăzut. Încercăm să înţelegem aceste pericole, să le cunoaştem şi să le contracarăm.  Acum, vedeţi că trăim o perioadă foarte complicată din punct de vedere al evoluţiilor regionale: criza din Ucraina, politica agresivă a Rusiei sunt elemente care trebuie să ne îngrijoreze, în primul rând din perspectiva posibilităţilor de propagare a unor fenomene negative pe teritoriul României. Munca noastră, vigilenţa ne fac să privim cu mai mult calm decât s-ar părea la prima vedere contracararea acestor evenimente. 

Statul este fără niciun dubiu pregătit prin forţa sa, prin capacităţile sale informative, să răspundă acestor provocări, ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să fim atenţi, să cunoaştem bine situaţia şi să lucrăm împreună cu aliaţii. Sunt şi multe alte pericole, unele clasice legate de registrul terorismului - vedeţi ce se petrece în alte state - şi mă refer la Norvegia care a lansat o alertă naţională.

Pericolul crimei organizate, de tip transfrontralier, vulnerabilităţi proprii pe care le avem şi le tratăm - mă refer la corupţie, la problema evaziunii fiscale care afectează bugetul şi buzunarul românilor, deci foarte multe aspecte interdependente, complexe necesită vigilenţă sporită zi de zi.

Adevărul: Oamenii se întreabă dacă apartenenţa la UE, NATO e suficientă să dormim liniştiţi.

George Maior: Ne oferă cea mai importantă garanţie de securitate pe care a avut-o România în întreaga sa istorie. Vorbeaţi de a dormi liniştiţi - noi  ne aşternem cum dormim, deşi trebuie să fim conştienţi că trebuie să muncim pentru a face faţă acestor pericole. Nimeni nu va putea suplini total propria capacitate a statului în faţa acestor provocări, deci lucrurile sunt undeva la mijloc.

Ştiu că dvs. aţi fost foarte legat de intrarea în NATO, aţi lucrat bine cu Lord Robertson. Aţi mai păstrat legătura?
 
Maior: Am păstrat legătura cu foarte mulţi oficiali ai alianţei şi mă bucur că foarte multe discuţii pe care le-am avut atunci şi anumite elemente de noutate pe care le-am adus la masa alianţei s-au adeverit ca element de anticipare încă de atunci. Vreau să spun clar că nici aceste evenimente de care vorbeam - mă refer la Ucraina, la politica Rusiei nu au reprezentat o noutate totală pentru noi, nu am venit în întâmpinarea lor nepregătiţi, ci în decursul acestor ani, pe baza acelor discuţii, a altor acţiuni derulate de statul român ele au putut crea un complex strategic bun pentru România.
 
Problemele mari se vor manifesta pe acest flanc sudic, Marea Neagră va deveni în timp o falie geopolitică la intersecţia unor actori extrem de puternici - Turcia, Ucraina, Rusia. La nivel strategic, aceste elemente au fost înţelese şi nu suntem surprinşi strategic de aceste evoluţii, ceea ce oferă şi capacităţi adecvate de răspuns. Să nu uităm că am fost şi primii care au ridicat problema securităţii energetice. 
 
Aceste evoluţii confirmă un tip de gândire strategică pe care statul a putut-o proiecta bine şi eficient din acei ani. Aceste mesaje nu au fost mereu receptate profund la nivelul tuturor aliaţilor. Au existat timpi istorici, poate, irosiţi şi datorită situaţiei globale - mă refer la conflictele din Afganistan, din Irak, dar iată că acum ne apropiem de graniţele alianţei şi ar trebui regândite anumite concepte cu care se opera prin anii 2004-2005. 
 
Aici mă refer la o altă redistribuţie a forţelor NATO, cu un centru de gravitaţie mai sporit în zona estică şi sudică. Văd că începe acest proces să fie pus în aplicare.Dincolo de proiecţia peste teritoriul NATO a politicii alianţei, trebuie să ne gândim şi la problemele noastre. Şi viitorul summit din Marea Britanie va avea în vedere aceste chestiuni.
 
Să ne aducem aminte şi de faptul că am fost printre primii care am avertizat asupra noii dimensiuni generate de pericolul cibernetic. Acest lucru va fi relevant în contextul a ce se întâmplă în plan regional. Nu cred că vom avea parte de războaie de tip clasic, ci de acţiuni cibernetice, atacuri informative, acţiuni economice care pot crea disrupţii în evoluţiile economice. Acest tip nou de război, mai complicat decât cel clasic, va afecta regiunea.
 
Se modifică sferele de influenţă, chiar dvs. aţi tratat această problemă într-o carte. E pregătită România să participe la aceste transformări?
 
G. Maior: Uneori suferim poate din cauza unei prea mari pasiuni în lupta politică internă. Părem că suntem mai reactivi şi nu proactivi la aceste fenomene. Din punct de vedere al unor esenţe vitale care ţin de stat, există oameni care propun decizii adecvate pentru a participa în această reconfigurare de câmp geopolitic şi economic. Sunt prudent-optimist că avem capacitatea de a fi actori importanţi în aceste procese de transformare. Trebuie să ştim să ne identificăm aliaţii - Polonia, Turcia - să fim în avanpostul acestor transformări. 
 
Nivelul de pregătire a actualei clase politice poate fi considerat o vulnerabilitate?
 
G. Maior: Ca observator, pot spune că actuala clasă politică, prin munca ei, totuşi, a susţinut integrarea României în NATO şi UE.  Cred că o tară a actualei clase politice e aceea de a se reproduce prea mult pentru sine - partid înainte de stat. Obiectivul final al clasei politice ar trebui să fie conducerea înainte a societăţii şi nu partidul să fie obiectiv final. Sunt şi lideri care gândesc aşa, dar prea puţini. Majoritatea sunt preocupaţi de propria imagine, perpetuare în politică, fără să aibă un bilanţ în care să spună: da, am produs acea lege care ne-a dus mai departe, am luat decizia guvernamentală care să creeze prosperitate... Prea puţini. 
 
Directorul SRI, George Maior, în studioul Adevărul Live FOTO David Muntean 
 
Legat de asta, pentru că vorbim de viziune, de faptul că politicienii trebuie să-şi dea seama unde se fac următorii paşi, am senzaţia uneori că politicienii au o acţiune reactivă. Nu fac paşi înainte ca lucrurile să se întâmple.
 
G. Maior: Liderii ar trebui să vadă, să gândească în perspectivă. Nu poţi vedea înainte dacă mai mult te uiţi în oglindă, puţini au această forţă de a face acest salt calitativ, trecerea de la om politic la om de stat, care ştie că va pierde chiar susţinere politică, dar că a realizat ceva bun pentru stat şi istoria, în retrospectivă, îl va aşeza unde trebuie. Natura umană e înclinată mai mult către interesul de moment. 
 
Duane Butcher a enumerat aici câteva puncte tari ale ţării noastre şi a spus că România este echipată să facă faţă tuturor ameninţărilor. Există riscul ca aceste atuuri să se piardă?
 
G. Maior: Eu am credinţa că instituţiile statului, nu mă refer doar la SRI, trebuie întărite. Această întărire creează o infrastructură strategică şi care se poate apăra în faţa unor intenţii de a reveni la timpuri desuete sau demult trecute, de a atrage atenţia liderilor că ei înşişi vor avea de pierdut dacă vor încerca întoarceri nefericite în timp. Principiul ireversibilităţii nu funcţionează întotdeauna în politică. 
 
Justiţia a început să funcţioneze, statul pare că s-a întărit. Cât de mare e riscul să ne întoarcem într-o perioadă în care politicul controla justiţia?
 
G. Maior: Evoluţia din ultimii ani a justiţiei a fost atât de solidă şi acest lucru se reflectă şi în percepţia populaţiei asupra acestor instituţii, încât va fi foarte greu pentru cineva, dacă nu vrea să piardă credibilitate în mod masiv, să reverseze această achiziţie bună pentru evoluţia României. Aceste instituţii vor şti să dezvolte mecanisme imunitare. Eu sunt optimist, dar cu prudenţă, că lucrurile vor merge spre progres, chiar dacă nu liniar.
 
Aţi vorbit mai devreme de independenţa energetică şi de cât de importantă e în contextul conflictului din Ucraina. Există tentative ale Rusiei de a împiedica România să devină independentă din punct de vedere energetic?
 
G. Maior: În caz de criză majoră internaţională, e important să nu fii nevoit să apelezi la surse din alte zone, poate chiar la preţuri mari, ci să poţi subzista. Cred că, prin programul desfăşurat la nivel strategic din punct de vedere al evoluţiei energiei, această independenţă poate fi obţinută spre finele deceniului. Independenţa energetică nu se suprapune şi nu se confundă cu securitatea energetică. Aceasta presupune şi protecţia sporită a infrastructurilor critice din domeniu. Suntem a treia ţară din UE din punct de vedere al independenţei energetice, problema e ce facem cu ea.  Cu alte cuvinte, vom exporta, spre ce zone vom exporta, vom crea infrastructura necesară, ne îndreptăm spre zone cu un necesar mai mare, ca Turcia? 
 
V-aţi confruntat cu tentative ale unor ţări străine de a împiedica România să devină total independentă din punct de vedere energetic?
 
G. Maior: Da, bineînţeles! Noi am pledat pentru realizarea Nabucco. Nabucco, şi din alte raţiuni pe care nu am să le dezvolt, nu a fost realizat. A fost un eşec datorat unor factori pe care nu i-am putut controla, inclusiv de genul celor pe care i-aţi menţionat. Acum suntem într-o nouă situaţie, vrem să vedem cum ne putem racorda la TAP. 
 

Directorul SRI, George Maior, de vorbă cu Dan Marinescu, redactor-şef „Adevărul” FOTO David Muntean
 
Aici, întrebarea mai particulară era cazul gazelor de şist. 
 
G. Maior: Da. Sunt şi aici mulţi factori. Pe de o parte, îngrijorarea legitimă a unor segmente ale populaţiei manifestate în zona ecologistă, ONG-uri care cer răspunsuri. Deci e o dimensiune legitimă, generează o dezbatere, dar există şi influenţe externe care s-au manifestat în Bulgaria, unde Chevron a părăsit ideea de a continua cu explorările, există ramificaţii şi la noi. Eu, personal, nu sunt fanul gazelor de şist, dar nici nu pot să închid ochii când există potenţial pe această dimensiune nouă. Eu aş fi în favoarea continuării, să încercăm să ne gândim într-o perspectivă mai amplă de timp, când resursele convenţionale se vor epuiza. 
 
Avem un parteneriat strategic cu SUA. Un parteneriat similar cu Germania va spori siguranţa României? E corectă percepţia că Germania e mai degrabă tentată de o înţelegere cu Rusia?
 
G. Maior: Pivotul de securitate al ţării noastre este dat de parteneriatul cu SUA, care are o componentă militară vizibilă. Vorbim de expertiză, de un anumit aport financiar, dar există şi componenta mai puţin vizibilă, unde parteneriatul este foarte solid. Să nu credeţi că vizitele directorilor CIA au valoare pur diplomatică, se discută lucruri foarte sensibile din punctul de vedere al acestei interacţiuni. Nu sunt de acord cu cei care spun că ar fi relaţii de subordonare, suntem perfect egali - schimb de informaţii reciproc.
 
Revenind la a doua parte a întrebării, de fiecare dată când a existat o înţelegere în Germania şi URSS am avut de suferit. Cred că acest timp istoric a trecut. Cred că şi pentru Germania pivotul de securitate e legat de relaţia transatlantică. Să nu uităm că ajută mult Republica Moldova în parcursul său european. Că există anumite interese economice, comerciale, când vorbim de două superputeri care îşi pun amprenta, e de asemenea un adevăr la care trebuie să ne uităm cu atenţie. 
 
Mai multe voci din spaţiul public au lansat ideea că România trebuie să îmbunătăţească dialogul cu Rusia. 
 
G. Maior: Când Rusia îşi va revizui o politică de tip neoimperial, care ne împinge spre un neo-război rece, mai complicat din punct de vedere al viziunilor diferite asupra lumii... anexarea unui teritoriu nu cred că face parte din dreptul internaţional al secolului XXI şi de aici două viziuni diferite care se manifestă prin acţiuni asimetrice, de tip militar.  Vedeţi, avioane doborâte sub umbra unui stat, a unor acţiuni pe care le putem denumi teroriste. Noi suntem, de data asta, de partea bună a istoriei. E lipsit de realism să ne gândim la posibilitatea acestei punţi. Poate când Rusia va revizui politica asta agresivă, se pot discuta asemenea formule. 
 
Părerea mea e că Rusia greşeşte din punct de vedere al forţei sale. S-ar putea spune că anexarea unui teritoriu e un element de forţă, dar e o pierdere de legitimitate. Putin, care poate fi acuzat de multe, dar nu de lipsă de inteligenţă, cred că îşi va dea seama de aceste lucruri. 
 
Au folosit liderii politici din plin informaţiile SRI?
 
G. Maior: Mereu e loc de mai bine. Nu suntem perfecţi, am făcut şi noi greşeli, nu e o vină de o parte sau de alta. Per ansamblu, cred că de multe ori am ajutat la luarea unor decizii diplomatice, strategice bune. Omul politic, guvernamental se gândeşte şi la interesele guvernamentale. Uneori, o informaţie negativă ar putea distruge un proiect.  Transmitem o analiză, să spunem, la un ministru, văd că nu se înţeleg anumite lucruri, discut cu domnia sa şi văd că se ajunge la o anumită armonizare. 
 
Vă sună factorii de decizie să ceară lămuriri?
 
G. Maior: Da. Ministerul are şi el propriile resurse de informaţie, deci din această interacţiune s-ar putea crea un tablou al cunoaşterii mai bun. 
 
Cum explicaţi publicului larg conceptul de hartă a intereselor naţionale, aşa cum l-aţi folosit într-un interviu recent?
 
G. Maior: Atât politicianul, cât şi  analistul aruncă în spaţiu conceptul de interes naţional fără să-l definească. Există interese naţionale, unele prevăzute în Constituţie, care sunt clasice şi permanente, există şi interese care trebuie definite precis, adaptate. De exemplu, interesul naţional al României a fost să nu recunoaştem Kosovo. Poate există o conjunctură ulterioară în care am putea regândi această chestiune. Părerea mea e că atunci am procedat bine. Avem interesul naţional de a ajuta Repulbica Moldova să se apropie de UE. Poate în 30 de ani vom adăuga noi nuanţe la acest interes naţional. Avem nevoie de o hartă care ne arată drumul de parcurs pentru realizarea unui interes naţional.


Şeful SRI, la Adevărul Live FOTO David Muntean
 
Cât de nocivă este pentru noi politizarea administraţiei publice?
 
G. Maior: E un element de mare vulnerabilitate pentru noi, revin la politicianul care pune partidul înainte de stat. Puţini politicieni  încearcă să se profesionalizeze într-un anumit domeniu, pe care trebuie să-l stăpânească. De aici pornesc lucruri negative. Prin elementul politruc distrugem o resursă strategică a statului.  Când se va învăţa acest lucru, inclusiv prin sancţiunea votului, poate lucrurile vor sta mai bine. Nu există stat democratic modern unde se negociază funcţiile de cea mai mare expertiză, în sens politic.  Mai grav, în domeniul securităţii naţionale se aşază oameni pe criterii politice. A existat problema asta la MAI. Cum să funcţioneze bine aplicarea legii dacă se petrec asemenea lucruri? E chestie şi de voinţă politică. 
 
Asta nu se poate întâmpla decât dacă politicienii vor să o facă.
 
G. Maior: Electoratul îi va sancţiona până la urmă. 
 
Să vorbim de sentimentul de mândrie naţională la români. Care sunt căile pentru refacerea încrederii românilor în ţara lor?
 
G. Maior: Într-un registru general, dacă luăm ultima sută de ani, am performat bine ca naţiune, ca stat, ca popor în ce priveşte drumul istoric sfârşit cu această finalitate - aderarea la NATO, UE. În circumstanţe istorice complexe, în gestionarea unor războaie, problema comunismului, care ne-a afectat mult, totuşi, în elementele vitale ale statului ne-a descurcat istoric. Aici nu sunt deloc de acord cu domnul Boia, că România este altfel. Suntem într-un pol de putere important, suntem în NATO şi aceste lucruri au necesitat eforturi din partea societăţii. Nu trebuie să ne fie deloc ruşine de evoluţia noastră istorică. A fost bună şi a eliminat multe decalaje într-un timp istoric scurt. Cetăţenii trebuie să simtă care sunt valorile spirituale şi materiale pe care se clădesc aceste organizaţii, să simtă prosperitate, recunoaşterea culturii româneşti.  E nevoie de impunerea credibilităţii noastre în UE. Lucrurile sunt într-un balans mai interesant, avem ce arăta lumii, să fim mai coerenţi în acţiuni, în a arăta lucrurile bune. Avem atuuri care ne pot face să fim mândri. E o chestiune de timp şi de viziune tot a politicului. 
 
Urmăream în weekend declaraţiile făcute de premierul Ungariei la noi, în care vorbea despre naţiunea maghiară, critica politicienii români pentru că atacă maghiarii. Cum vedeţi politica lui Orban vizavi de România?
 
G. Maior: Nu aş vrea să comentez. Calitatea mea e să urmăresc ca această propagandă să nu se transforme în măsuri operaţionale pe teritoriul nostru. Eu cred, ca părere personală, că revalorizarea unui sentiment de mândrie naţională prin naţionalism e o greşeală. Nu e drumul prin care poţi revigora sentimentul de mândrie naţională. 
 

Citeşte şi:

INFOGRAFIE Sondaj: SRI şi DNA cresc uşor în topul încrederii

Potrivit cercetării INSCOP Research, instituţiile din spectrul ordinii şi siguranţei naţionale, implicate în lupta contra cazurilor sonore de corupţie, au o imagine tot mai bună în ochii românilor.
 

Directorul SRI, George Maior, a declarat, la o dezbatere despre securitate, că asistăm la metamorfoza vechii Cortine de Fier într-o Cortină de Ceaţă. Maior a averizat asupra riscurilor unui nou Război Rece, cu referire directă la conflictul din Ucraina.

Şeful SRI, George Maior: Un stat puternic este acela care este capabil să absoarbă rapid cunoaştere

Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), George Maior, a spus, joi, la lansarea celei de-a doua ediţii a volumului său „Incertitudine. Gândire strategică şi relaţii internaţionale în secolul XXI", că un stat puternic e acela capabil să absoarbă rapid cunoaştere, să o analizeze, să se mişte rapid prin vâltoarea evenimentelor.
   

George Maior: Atitudinile neoimperiale ale Rusiei par să nască un nou Război Rece

Volumul „7 teme fundamentale pentru România”, coordonat de către Dan Dungaciu, Vasile Iuga şi Marius Stoian, care analizează impactul evenimentelor ce ne înconjoară asupra evoluţiei ţării, a fost lansat astăzi la iniţiativa "Clubului România". Prezent la festivitatea de lansare, directorul SRI, George Maior, a vorbit despre pericolul ce ne pândeşte de la răsărit.


Românii au mai multă încredere în DNA şi ANI decât în Parlament şi Preşedinţia României. Cei mai mulţi români au încredere în Biserică şi în Armată. Totodată, românii apreciază SRI în procent de 48%, Poliţia, în procent de 47%,  Serviciul de Informaţii Externe 42% şi doar 33% au încredere în Parlament, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Inscop la comanda ziarului „Adevărul“, în cadrul proiectului Adevărul pentru România.

 
Ultimul barometru INSCOP, realizat la comanda ziarului „Adevărul“, arată că, în condiţiile evenimentelor din Ucraina, teama faţă de riscul unui război a crescut semnificativ în ultimele luni
 
 
Potrivit unei cercetări INSCOP Research, aproape 30% din cei chestionaţi cred că situaţia din ţara vecină e un pericol pentru securitatea României.
 
 
Potrivit cercetării INSCOP Research, 35,2% din respondenţi consideră benefică intrarea României în Uniunea Europeană.
 
 
Potrivit cercetării INSCOP Research, majoritatea instituţiilor măsurate suferă pierderi de încredere sau stagnează, cu excepţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Jandarmeriei, care cresc uşor.
citeste totul despre: