DNA cere aviz pentru urmărirea penală a fostului ministru Gabriel Oprea în cazul morţii poliţistului Gigină. Acuzaţia: abuz în serviciu. Tiberiu Niţu se abţine

DNA cere încuviinţarea urmării penale a fostului ministru de Interne Gabriel Oprea pentru abuz în serviciu după ce s-ar fi folosit de poliţiştii de la Rutieră pentru a face 1.607 deplasări în 2015. Mai mult, el ar fi pus ilegal la dispoziţia procurorului general Tiberiu Niţu coloană oficială. Şi pentru asta procurorii îl acuză de abuz în serviciu. Tiberiu Niţu şi prim-adjunctău său s-au abţinut de la soluţionarea cererii DNA.

UPDATE Solicitarea DNA de încuviinţare a urmăririi penale a fostului premierul Gabriel Oprea a fost semnată de Codruţ Olaru, adjunctul procurorului General.

Astfel, cererea a ajuns pe masa senatorilor.

UPDATE Prim-adjunctul procurorului general al României, Dimitrie Bogdan Licu, se abţine de la soluţionarea solicităriI DNA, motivând că Oprea i-a fost îndrumător de teză de doctorat.

Astfel, cererea procurorilor ar urma să fie rezolvată de Codruţ Olaru, cel de-al doilea adjunct al procurorului general Tiberiu Niţu.

UPDATE Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tiberiu Niţu a anunţat că se abţine de la soluţionarea solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aceasta urmând a fi soluţionată de prim adjunctul procurorului general. 

„Având în vedere obligaţia de rezervă specifică magistraţilor şi consecvent poziţiei adoptate întotdeauna în cazul dosarelor aflate în curs de soluţionare, domnul Tiberiu Mihail Niţu – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că nu este oportun să facă nici un fel de declaraţii în ceea ce priveşte aspectele de la punctul 2 al comunicatului Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Totodată, procurorul general doreşte să sublinieze faptul că activitatea procurorilor este guvernată de principiul independenţei, astfel încât nimeni nu poate interveni în deciziile procurorului de caz. În considerarea acestor principii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a abţinut de la soluţionarea solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aceasta urmând a fi soluţionată de prim adjunctul procurorului general”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

UPDATE Fostul ministru de Interne Gabriel Oprea a susţinut luni o declaraţie de presă în care a precizat că nu se consideră vinovat, însă a susţinut demersurile justiţiei până acum şi o va face şi în continuare.

 „În primul rând, respect şi am respectat legile României în toată activitatea mea. Mă consider nevinovat, iar acest lucru se va demonstra mai devreme sau mai târziu. Aşa cum scrie şi în comunicatul emis de Direcţia Naţională Anticorupţie, persoana faţă de care s-a cerut avizul de începere a urmării penale beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Am susţinut demersurile justiţiei şi vom sprijini şi în continuare. Consider că am aceleaşi drepturi în faţa justiţiei ca orice alt român. Consider că am aceleaşi drepturi în faţa justiţiei ca orice alt român. Voi spriji demersurile pentru aflarea adevărului şi nu voi îngreuna mersul anchetei. În egală măsură îmi voi apăra drepturile de cetăţeanVoi pune la dispoziţia organelor toate documentele necesare. Ştiu că viaţa politică presupune riscuri dintre cele mai variate, inclusiv acela de a deveni o victimă colaterală în luptele pentru putere purtate de alţii. Nu regret deciziile politice pe care le-am luat şi nu îmi voi schimba principiile niciodată, indiferent de situaţia în care mă voi afla. UNPR este un partid puternic în ciuda loviturilor primite de adversarii politici. Mergem mai departe. Aşa să ne-ajute Dumnezeu.”, a declarat senatorul Gabriel Oprea.

Cererea procurorilor

Concret, procurorii anticorupţie cer Senatului aviz pentru urmărirea penală a lui Gabriel Oprea, senator în Parlamentul României, fost viceprim-ministru pentru Securitate Naţională şi fost ministru de Afacerilor Interne. 

Acesta este suspectat de două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul în perioada în care a deţinut funcţia ministerială.

Potrivit unui comunicat emis de DNA, Gabriel Oprea este suspectat de abuz în serviciu după ce în perioada în care a fost ministru de Interne s-ar fi folosit de angajaţii MAI „pentru a asigura, în mod nelegal, însoţirea deplasărilor efectuate de ministru cu echipaje ale poliţiei rutiere”.

„În perioada ianuarie 2014 – noiembrie 2015, Oprea Gabriel a deţinut funcţia de ministru al Afacerilor Interne (iar începând cu martie 2014 şi pe cea de viceprim-ministru pentru securitate naţională). În toată această perioadă, demnitarul a beneficiat de însoţire permanentă cu echipaje ale poliţiei rutiere, cu încălcarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce prevede că beneficiază de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere preşedintele României, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului şi prim-ministrul)”, conform documentului citat. 

Cu coloană oficială şi la întâlnirile private

Anchetatorii precizează că, în baza aceluiaşi act normativ, miniştrii pot beneficia de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere doar în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă (condiţii care trebuie îndeplinite simultan).

Astfel, DNA arată că, din probele administrate în acest caz, a rezultat că în perioada menţionată, Gabriel Oprea ar fi fost însoţit în cvasitotalitatea deplasărilor, într-un regim rezervat de lege exclusiv preşedintelui României, preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Misiunile lui Gabriel Oprea ar fi inclusiv şi deplasări zilnice la sediului Ministerului de Interne, dar şi misiuni săptămânale la şedinţele de Guvern, „împrejurări care nu pot fi calificate ca situaţii deosebite în sensul avut în vedere de legiuitor”. 

Mai mult, Poliţia Rutieră însoţea deplasările la destinaţii cu caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnică la locuinţa personală), inclusiv în afara programului de lucru şi în zilele nelucrătoare, situaţii în care nu poate fi justificată în mod obiectiv o urgenţă.

„În cadrul compartimentului special (Serviciul Operativ Special din Brigada Rutieră a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti care asigură însoţirea coloanelor oficiale) au fost desemnaţi lucrători care aveau ca atribuţii exclusive însoţirea ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a 3 poliţişti pentru fiecare post (două schimburi şi o rezervă). Lucrătorii erau permanent la dispoziţia ministrului, aşteptându-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinaţiei”, mai spun anchetatorii.

Oprea, peste 1.600 de deplasări în Bucureşti în doar nouă luni

Astfel, din probele administrate rezultă că ministrul Oprea realiza în medie aproximativ cinci deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoţit de echipaje ale Poliţiei Rutiere. 

Spre exemplu, în perioada 2 ianuarie – 21 octombrie 2015, s-ar fi făcut 1.607 misiuni de însoţire a deplasărilor efectuate de ministrul de Interne pe raza municipiului Bucureşti. Procurorii precizează cp „numărul total al acestor misiuni este de aproximativ 3 ori mai mare decât cele realizate în aceeaşi perioadă pentru însoţirea preşedintelui României şi de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptăţiţi la însoţire permanentă conform prevederilor legale”.

Mai mult, anchetatorii precizează că prin aceste deplasari a fost produsă o vătămare a intereselor legitime ale Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

„Deturnarea resurselor poliţiei rutiere care ar fi trebuit să contribuie la fluidizarea circulaţiei în municipiul Bucureşti şi folosirea acestora pentru a facilita deplasarea unui demnitar neîndreptăţit legal la acest beneficiu, cu efectul îngreunării deplasării celorlalţi participanţi la trafic, a pus instituţia în imposibilitatea de a-şi îndeplini una din funcţiile esenţiale (supravegherea şi controlul circulaţiei pe drumurile publice)”, arată DNA. 

Mai mult, anchetatorii precizează că prin aceste deplasari a fost produsă o vătămare a intereselor legitime ale Poliţiei Capitalei prin faptul că Oprea folosea echipajele de poliţie pentru facilitarea deplasării sale, iar acestea nu aveau cum să contribuie la supravegherea şi controlul circulaţiei din Bucureşti.

„Aceasta, în condiţiile în care, însoţirea unui demnitar de către poliţia rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoţire şi a vehiculului corespunzător, cât şi instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare şi siguranţă a traficului format din posturi fixe, posturi mobile şi patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât şi pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială”, spun anchetatorii”, arată DNA.

27 de poliţişti angrenaţi în seara în care a murit poliţistul Gigină

Fiecare deplasare presupunea redirecţionarea unor agenţi de poliţie de la posturile unde îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul.

Procurorii precizează că pentru deplasarea Ministrului Afacerilor Interne din seara de 20 octombrie 2015,

 dispozitivul a fost format din 27 de poliţişti aflaţi în intersecţiile de pe traseu. În acea seară, poliţistul Bogdan Gigină, care deschidea coloana oficială, a murit după ce a căzut cu motocicletă într-o groapă aflată în mijlocul străzii.

Mai mult, utilizarea nelegală a autovehiculelor a produs şi un prejudiciu material Poliţiei Capitalei, constând în contravaloarea combustibilului utilizat pe parcursul misiunilor de însoţire şi a uzurii corespunzătoare.

De asemenea, ministrul Oprea Gabriel a obţinut un folos necuvenit, constând în reducerea timpului alocat deplasărilor. Astfel, cercetările efectuate până în prezent au relevat că, prin folosirea antemergătorilor şi a agenţilor de poliţie care opreau circulaţia celorlalte vehicule în intersecţii, acelaşi itinerar putea fi parcurs în mai puţin de jumătate de timp, având în vedere că viteza de deplasare a coloanei pe raza municipiului Bucureşti putea atinge şi 120 de kilometri pe oră, conform anchetatorilor.

„Confortul suplimentar creat în acest mod demnitarului în raport cu toţi ceilalţi participanţi la trafic, în scopul uşurării deplasărilor cu caracter privat sau care nu erau justificate de împrejurări excepţionale şi urgente, reprezintă un privilegiu la care nu este îndreptăţit şi care are astfel natura unui folos necuvenit”, arată DNA.

Din probele administrate până în prezent a reieşit că activitatea de însoţire se realiza cu ştiinţa şi acceptul ministrului, care a dispus cu privire la modalitatea în care să se realizeze însoţirea. Totodată, a mai rezultat şi că au existat situaţii în care ministrului i s-a propus ca anumite deplasări private să se realizeze fără însoţirea poliţiei rutiere, însă acesta a solicitat în mod expres prezenţa echipajelor.

I-a pus ilegal coloană la dispoziţie Procurorului General Tiberiu Niţu

A doua acuzaţie de abuz în serviciu i se aduce lui Gabriel Oprea după ce a încheiat un protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tiberiu Niţu, a beneficiat, în mod nelegal, de însoţirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliţiei rutiere.

Concret, pe 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-ar fi înregistrat Protocolul nr. 12 privind cooperarea în domeniul circulaţiei rutiere, încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ministerul de Interne ar fi fost reprezentat la încheierea protocolului de către ministrul Oprea, iar obiectul a

 fost „cooperarea dintre cele două instituţii, în scopul însoţirii autovehiculului utilizat de către procurorul general cu echipaje ale poliţiei rutiere”.

„Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deşi niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptăţite a beneficia de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază, la rândul său, de protecţie asigurată de Serviciul de Protecţie şi Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituţii care are un regim de circulaţie prioritară”, arată DNA.

În baza acestui protocol, începând cu luna aprilie 2014, procurorului General Tiberiu Niţu i s-a asigurat, cu caracter permanent, însoţirea deplasărilor efectuate în Capitală.

DNA precizează că, în condiţiile în care procurorul general nu era îndreptăţit să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere potrivit prevederilor legale, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime şi un prejudiciu material Poliţiei Capitalei, precum şi un folos necuvenit procurorului general. 

Pe 3 iulie 2015, Poliţia Capitalei a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalităţii în care se desfăşura activitatea de însoţirea a demnitarilor pe raza municipiului Bucureşti.

„Din documentul menţionat rezultă că singurii demnitari care beneficiau de însoţire permanentă erau preşedintele României şi prim-ministrul dintre categoriile de persoane îndreptăţite legal (preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum şi ministrul de interne şi procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu exclusiv ca urmare a modului în care ministrul Oprea Gabriel şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu”, conform anchetatorilor.

Procurorii DNA au ataşat la cererii înaintate spre Senatul României referatul întocmit în acest caz, dar şi 15 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Poliţistul Bogdan Gigină, mort în misiune

Pe 20 octombrie 2015, poliţistul Bogdan Cosmin Gigină, în vârstă de 28 de ani, a murit după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă de pe mijlocul străzii Ştirbei Vodă. 

Primele declaraţii furnizate de reprezentanţii Capitalei arătau că poliţistul se deplasa către un post de fluidizare a traficului.