Moldova e pe locul 117 din 180 în clasamentul Indicelui Percepţiei Corupţiei 2018

FOTO cna.md

Cu un scor de 33 de puncte, Republica Moldova se situează pe locul 117, din 180 de ţări, în clasamentul Indicelui Percepţiei Corupţiei (IPC) pentru anul 2018, lansat astăzi, 29 ianuarie, de Transparency International la Berlin. Indicele Percepţiei Corupţiei este evaluat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.

Principalele rezultate ale IPC 2018 arată că peste 2/3 din ţările incluse în clasament au înregistrat un scor mai mic de 50 de puncte, scorul mediu fiind de doar 43 de puncte, transmite IPN.

Transperency International Moldova menţionează că IPC reflectă preponderent percepţia corupţiei uzuale, de rutină. Sumele plăţilor informale uzuale achitate anual de populaţie reprezentanţilor instituţiilor statului sunt derizorii comparativ cu mijloacele sustrase din sistemul bancar în urma jafului miliardului.

Cu toate acestea, şi în 2018 investigarea furtului miliardului a fost tergiversată, fiind zădărnicită aplicarea strategiilor de recuperare sugerate de Kroll şi Steptoe&Johnson. Nu au fost traşi la răspundere beneficiarii finali ai furtului miliardului, nu au fost înregistrate progrese în recuperarea mijloacelor sustrase.

Potrivit TI-Moldova, în schimb, în luna iulie a anului trecut, a fost adoptată pe furiş legea „amnistiei capitalului” care permite legalizarea mijloacelor de provenienţă frauduloasă. În ianuarie 2017 în expertiza sa CNA a evaluat conceptul liberalizării capitalului ca unul echivalent cu cel de spălare a banilor de provenienţă infracţională. În 2018, când acest concept a fost pus în aplicare, Centrul nu a întreprins măsurile de rigoare.

Totodată, în 2018 au fost modificate prevederile privind oferirea cetăţeniei Republicii Moldova contra investiţii. Acestea au permis transmiterea atribuţiilor de examinare a dosarelor candidaţilor la cetăţenie unei companii private şi muşamalizarea informaţiilor despre beneficiari, sursele de provenienţă a bunăstării acestora, sporind riscurile de spălare a banilor la nivel internaţional.

Experţii de la TI-Moldova mai menţionează că, deşi a fost adoptată în lectură finală o nouă lege cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care urma să transpună recomandările MONEYVAL, mai puţin de jumătate din recomandări au fost implementate, altele doar parţial. Autorităţile raportează despre pornirea dosarelor contra unor medici aparte, iniţiind în acelaşi timp parteneriat public-privat cu o companie din offshore în prestarea serviciilor de dializă, creând un mecanism de monopol pe zeci de ani şi direcţionând sute de milioane de lei bani publici către un destinatar netransparent.

Potrivit lor, aceste lucruri vorbesc nu atât despre percepţia corupţiei uzuale de către populaţie reflectată în IPC, cât despre corupţia la cel mai înalt nivel, inclusiv corupţia politică, capturarea instituţiilor statului în beneficiul unui grup îngust de interese.

Ţările cu democraţie avansată au o medie a IPC de 75 de puncte; democraţiile „problematice” – 49 de puncte; regimurile hibride, cu tendinţe autocrate – 35 puncte; regimurile autocrate, cu cele mai proaste rezultate –  doar 30 de puncte. Începând cu 2012, doar 20 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorurile, inclusiv Argentina şi Côte D'Ivoire, iar în 16 indicele a scăzut semnificativ, inclusiv în Australia, Chile şi Malta.

În fruntea clasamentului se află Danemarca şi Noua Zeelandă cu, respectiv, 88 şi 87 de puncte. Somalia, Sudanul de Sud şi Siria se află la polul opus al acestuia, respectiv, cu 10, 13 şi 13 puncte. În medie, după regiuni, cea mai bună situaţie este în Europa de Vest şi Uniunea Europeană – 66 de puncte, iar cele mai proaste – în regiunile Africa Subsahariană (scor mediu 32) şi Europa de Est şi Asia Centrală (scor mediu 35 de puncte).