Lecţia de ambiţie a unei mame din Vaslui: a fost admisă la Facultatea de Medicină în acelaşi timp cu fiica ei şi este studentă la 45 de ani
0
Irina Corozel (44 ani) este din Vaslui şi în această vară a fost admisă la Universitatea de Medicină şi Farmacie Oradea, alături de fiica ei, Bianca, ambele cu medii de peste 9.00.
La aproape 45 de ani (pe care îi va împlini luna viitoare), vasluianca Irina Corozel oferă o lecţie despre ambiţie, curaj şi devotament. După 26 de ani de la absolvirea liceului, Irina a susţinut în această vară admiterea la Universitatea de Medicină şi Farmacie Oradea, alături de fiica sa, care a terminat liceul în luna iunie.
Nici vârsta şi nici concurenţa de şapte candidaţi pe un loc nu au descurajat-o. Cu o voinţă ieşită din comună, Irina a reuşit să se mobilizeze, dar şi să o încurajeze pe fiica sa, care studiase în Franţa, iar în ultimul an de liceu a avut de recuperate multă materie şcolară, şi să fie admisă la buget, printre primii 20 de candidaţi, cu media 9.48. Bianca a fost admisă tot pe un loc la buget, cu media 9.10, astfel că din octombrie va fi colegă de facultate alături de mama sa.
Irina Corozel a reuşit să îi întreacă pe mai tinerii contracandidaţi, fără meditaţii, studiind de una singură. Ideea admiterii la Facultatea de Medicină a încolţit în mintea Irinei în toamna anului trecut, când fiica ei, elevă în ultimul an la Liceul ”Mihai Kogălniceanu” din Vaslui, a anunţat-o că doreşte să dea admiterea la Medicină.
Fost asistent medical, vreme de 15 ani, Irina a lucrat în două dintre cele mai dure specializări: terapie intensivă şi medicină legală. Pe lângă studiul intens, consideră că şi experienţa profesională a ajutat-o la admitere.
”Prin prisma faptului că Bianca a ales Medicina şi că experienţa mea a ajutat-o să înveţe mai uşor termenii medicali, cu care nu se confruntase până atunci, visul meu de a deveni medic a prins din nou viaţă, odată cu al ei. Bianca a avut un an foarte dificil, s-a axat mult pe bacalaureat, dar în paralel a învăţat biologia, fără meditator”, a declarat Irina Corozel pentru ”Adevărul”.
Mama şi fiica, la învăţat umăr la umăr pentru Admitere
Irina şi Bianca au optat pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie din Oradea, după ce au studiat toate ofertele din ţară. Era singura facultate de medicină care nu avea chimia printre disciplinele de concurs. Bianca a studiat primii trei ani de liceu în Franţa, iar chimia nu s-a aflat printre disciplinele din curricula şcolară.
Soţul Irinei Corozel, Radu, poliţist de profesie, este, din 2014 ataşat la al Ministerului Afacerilor Interne pe lângă Ambasada României de la Ottawa (Canada), anterior fiind ataşat la Ambasada României de la Paris.
În 2011, soţia şi fiica l-au urmat la Paris, ulterior, în 2014, fiica a revenit în România, la Vaslui. Irina mărturiseşte a fost o perioadă grea în care a trebuit să se împartă între Canada şi Vaslui. ”Având în vedere că în Canada sistemul de învăţământ era diferit de cel din Europa, am decis împreună cu ea, în consiliu de familie, că cel mai bine ar fi să se pregătească pentru bacalaureat şi facultate în România. În scurtele mele deplasări în ţară, am învăţat împreună şi am dezvoltat un sistem practic şi logic de a învăţa, bazat pe cunoştinţele mele concrete”, explică mama-studentă.
Vasluianca mărturiseşte că are o memorie foarte bună, pe care şi-a antrenat-o sistematic, iar atunci când se implică într-un proiect are o persevernţă de invidiat.
Curajul mamei, motivaţie pentru fiică
Deşi era o misiune dificilă, să intre în lupta pentru admiterea la Medicină la vârsta de 44 de ani, Irina mărturiseşte că nu s-a gândit nicio clipă să dea înapoi. Persoană raţională, de fel, de această dată energia motivaţională venea din suflet şi nu din creier. Iar în toată această perioadă, a contat, suportul, încrederea şi încurajarea pe care le-a primit de la soţul ei.
”Radu nu doar că a agreat ideea, dar cred chiar că a interpretat hotărârea mea ca o motivaţie suplimentară pentru fiica noastră şi ca un model de viaţă de urmat. Prin exemplul meu de voinţă am insuflat fiicei noastre dorinţa de a devein o femeie puternică şi independentă”, este convinsă Irina.
FOTO Irina Corozel, mama
A învăţat pentru admitere cu atâta determinare, încât stăpânea material de concurs până în cele mai profunde amănunte, iar maturitatea a ajutat-o să vadă foarte clar şi întrebările dificile, care necesitau atenţie, ceea ce a făcut diferenţa faţă de ceilalţi candidaţi.
Înainte de concurs, nu s-a temut nicio clipă că nu va lua examenul. A avut emoţii însă, pentru fiica ei. S-a gândit şi la ipoteza ca Bianca să nu ia Admiterea, însă a crezut în ea şi în şansa ei şi a încurajat-o continuu. Bianca şi Irina Corozel sunt, dincolo de relaţia mamă-fiică, două prietene.
”Avem o relaţie minunată. Peregrinările astea ale noastre prin lume au deschis mult mintea Biancăi, au maturizat-o suficient pentru a primi cu entuziasm şi a adera la ideea de a păşi împreună cu mama ei în această nouă provocare. Atunci când te simţi tânăr în interior, nu există limite de vârstă pentru a realiza şi accepta că întreaga viaţă este, de fapt, o luptă pentru autodepăşire şi evoluţie”, Irina Corozel
15 ani, asistentă medicală în ATI şi Medicină Legală
Irina Corozel absolvit Liceul Sanitar din Suceava în anul 1990 şi în acelaşi an s-a angajat ca asistent medical la spitalul din Vaslui. ”În anii de dinaintea Revoluţiei, liceele sanitare erau unele din cele mai bine cotate şi acolo a fost primul meu contact cu lumea medical. Angajându-mă imediat după terminarea liceului, visul de a deveni medic a fost înlocuit cu realitatea muncii din spital, la secţia de terapie intensivă, o secţie tonică, în care am avut revelaţia importanţei şi frumuseţii meseriei. Acolo te afli deseori în situaţii de tensiune maximă, în care firul între viaţă şi moarte este foarte subţire şi în care profesionalismul este primordial”, mărturiseşte Irina Corozel.
După trei ani de Terapie Intensivă, din raţiuni mai mult financiare, a decis să schimbe specializarea şi a optat pentru un post de asistent medical în cadrul Serviciului de Medicină Legală Vaslui. Concurenţa a fost una acerbă, iar candidaţii au trebuit să susţină, printre altele, şi o probă de foc: participarea la o exhumare. După ce lucrase cu pacienţii care se zbăteau între viaţă şi moarte, Irina Crozel a trecut cu brio proba, cu multă stăpânire de sine.
A lucrat în cadrul Serviciului de Medicină Legală Vaslui până în anul 2005, când a decis că trebuie să facă o nouă schimbare. Având soţul poliţist, amândoi erau nevoiţi să plece pe teren în cele mai intempestive momente. ”Am constatat că familia mea avea de suferit, întrucât mă întâneam mai des cu soţul meu (poliţist judiciar n.r.) pe teren, decât acasă”, îşi aminteşte Irina.
”Nimic nu este întâmplător. Trebuie să avem curaj”
FOTO Mama, Irina
În 2005, s-a retras din sistemul sanitar şi a intrat, prin concurs, în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Iniţial, ca funcţionar în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Vaslui, apoi ca poliţist în cadrul Serviciului Public de Paşapoarte Vaslui. Irina recunoaşte că i-a fost greu să treacă de la un sistem la altul, însă a fost incitată de noua provocare.
”Ieşirea din tipare corespunde caracterului meu îndrăzneţ. Eu cred că în viaţă nimic nu este întâmplător şi, dacă avem curaj să sesizăm oportunităţile, putem ieşi îmbogăţiţi din orice experienţă”, afirmă Irina.
Perioada petrecută la Paris i-a marcat evoluţia. Atât din prisma personalităţilor întâlnite acolo, cât şi din punct de vedere cultural, a fost o experienţă care a îmbogăţit-o sufleteşte şi a ajutat-o să evolueze. Mai dificil a fost pentru fiica lor, care, pe atunci în vârstă de 14 ani, a trebuit să îşi construiască un univers diferit, cu exigenţe şi norme mai ridicate, într-o nouă limbă şi cultură. Firea deschisă a ajutat-o să îşi facă prieteni noi şi să se adapteze foarte bine.
Nici Bianca, nici Irina nu s-au gândit ce specializări vor urma după terminarea facultăţii, considerând că este prematur. ”Nu mi-am făcut un plan pentru că, de cele mai multe ori proiecţiile mele despre viitor nu prea s-au materializat în realitate. Prefer să parcurg noua situaţie de viaţă, pas cu pas, lăsând viitorului rolul de a mă surprinde. Am ales drumul lung, greu şi rebel, dar drumul inimii”, a conchis Irina Corozel.
Se încarcă comentariile...
