Elevă (16 ani), din Botoşani: „În doi ani, Apolodor din Damasc a ridicat podul de la Drobeta, iar acum nu facem un kilometru de autostradă într-un an”

Autorităţile din Mehedinţi nu respectă istoria. Aşa gândesc doi adolescenţi din Botoşani şi Vâlcea, membrii ai mai multor organizaţii de tineret din România, care au participat zilele acestea la o tabără de istorie dacică în Drobeta Turnu Severin. Mizeria din curtea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier şi din jurul Piciorului Podului lui Traian i-a îngrozit pe cei doi tineri.

Dacă autorităţile locale nu mişcă un deget pentru a îndrepta situaţia, cei doi adolescenţi cred că ar trebui ca elevii, liceenii, studenţii şi persoanele publice din Drobeta Turnu Severin să ia  iniţiativa, să demareze campanii şi proiecte locale gen „Let s do it, România!” în zonele unde se gasesc monumentele istorice.

„Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă”, spune un proverb românesc care se potriveşte de minune cu ceea ce se întâmplă astăzi la Drobeta Turnu Severin. Autorităţile din Mehedinţi nu au fost în stare nici măcar să cheltuiască fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru reabilitarea Complexului Muzeal

Regiunea Porţilor de Fier. În cadrul acestui proiect era prinsă şi o soluţie pentru punerea în valoare şi conservarea Piciorului Podului lui Traian, dar lucrările nu au fost finalizate. Aceste vestigii deosebit de importante ale României stau într-o cuvă de beton plină cu apă. De jur împrejur imaginea este dezolantă: gunoaie aruncate de-a valma, munţi de gunoaie, bălării cât casa, şobolani, şerpi. Un peisaj dezolant, care arată clar dezinteresul autorităţilor locale faţă de istoria acestui oraş.

„Totul este o paragină”

„Am venit acum două săptămâni cu familia şi cu câteva rude care sunt plecate în străinătate şi am intrat pe acolo, pe marginea Dunării, dar când au văzut drumul plin de gropi şi bălţi au rămas uimiţi. În jurul podului gunoaie aruncate, nici măcar iarba nu au tăiat-o, totul este o paragină, iar în curtea muzeului e groaznic ce este acolo, te mănâncă şerpii şi câinii. Am citit pe o pancartă că trebuiau finalizate lucrările până la 23 august 2012. Păcat, este un oraş plin de istorie”, spune Cosmin Dragu, de 18 ani, elev al Liceului Tehnologic „Petrache Poenaru” din Bălceşti (Vâlcea). 

Cosmin Dragu a fost pentru câteva zile la Drobeta Turnu Severin la o tabără de istorie dacică, alături de alţi adolescenţi din toată ţara, care au aplicat la această activitate finanţată de Ministerul Tineretului şi Sportului.

Vină comună

În opinia elevului de la Vâlcea, vina pentru ceea ce se întâmplă astăzi în zona istorică a Severinului nu este doar a administraţiei locale. Ea se împarte cumva fiindcă şi neimplicarea locuitorilor urbei este, în opinia sa, condamnabilă:

„Autorităţile, dar şi cetăţenii ar trebui să fie conştienţi de ceea ce avem, ar trebui să-şi dea seama că se vor pierde anumite obiective istorice care sunt în Europa bine văzute şi care au o istorie foarte îndelungată, de peste 2000 de ani. Uşor -uşor se vor duce, iar cei din Occident asta urmăresc: să ne dispară istoria şi să nu mai lăsăm nimic în urmă”.

Elevul de 18 ani se întreabă, şi pe bună dreptate, de ce românii nu ştiu să valorifice şi să exploateze din punct de vedere turistic toate aceste vestigii, dar străinii ştiu să o facă: „Cum alte ţări dezvoltă turismul şi fac bani din lucrul acesta? De ce să nu facem şi noi? Din contră, noi închidem muzee şi alte obiective, care ne reprezintă sau le lăsăm în paragină”.

De exemplu, dacă la noi nu se pot nici măcar cheltui fondurile europene, nu se poate face curăţenie, nu se poate asfalta un drum, la vecinii sârbi, acolo unde se găseşte celălalt picior al podului, se poate. Sârbii ne dau lecţii de turism. Locul este bine exploatat din punct de vedere turistic, cu indicatoare corespunzătoare, cu locuri de relaxare pentru turişti. Sârbii au avut grijă să asfalteze şi să ilumineze drumul care duce spre vestigiile romane. Şi aici Piciorul Podului lui Traian stă într-o cuvă, dar locul este amenajat cu mare grijă şi nu există mizerie.

Mai multă implicare

Şi Cezara Mândrescu, de 16 ani, elevă a Colegiului Naţional „Grigore Ghica” din Dorohoi (judeţul Botoşani) crede că cetăţenii oraşului ar trebui implicaţi în proiecte de curăţenie şi igienizare în zona istorică a oraşului.

„Am văzut mizeria din jurul Piciorului Podului lui Traian. Cred că oamenii ar trebui motivaţi, ar trebui să se facă anumite proiecte gen campania <<Lets Do It>>, să se implice cetăţenii pentru că la Drobeta Turnu Severin chiar ai ce să vezi”, spune Cezara. Şi pentru că vorbim de zona isorică a Severinului, adolescenta face o paralelă între grandioasa construcţie din epoca romană şi modul haotic în care se construieşte acum în România: 

„Sinceră să fiu am avut sentiment de tristeţe vizavi de ce se întâmplă astăzi în România. În doi ani, Apolodor din Damasc a ridicat podul de la Drobeta, iar acum în România zilelor noastre nu se mai poate realiza aşa ceva, nu facem un kilometru de autostradă într-un an”. 

Dar pentru că Mehedinţiul se poate mândri cu multe locuri minunate, cei doi elevi au fost extrem de încântaţi de ceea ce natura oferă în Clisura Dunării, unul din cele mai spectaculoase locuri din România. Au plecat acasă cu amintiri frumoase din zona mirifică a Cazanelor, străjuită de Chipul lui Decebal de la Mraconia, dar cu sentimentul că în Mehedinţi autorităţile nu dau doi bani pe istoria locului.

Cine sunt cei doi elevi

Cezara şi Cosmin se cunosc din vara anului trecut când au fost implicaţi într-un proiect care se derula tocmai aici la Drobeta Turnu Severin, la iniţiativa unor tineri din Mehedinţi. „Am fost şi la olimpiade prezenţi, dar nu ne-am întâlnit, am fost la materii diferite. Eu am fost anul trecut la biologie unde am obţinut locul II la comunicare ştiinţifică la etapa naţională. Cosmin a fost la română şi matematică”, spune zâmbind Cezara. Ambii  adolescenţi sunt membrii ai mai multor organizaţii de tineret din România, consilieri în Consiliile Judeţene ale Elevilor în judeţele în care locuiesc, ambasadori ai Forumului Tinerilor din România, membrii ai Asociaţiei Generaţia de Astăzi, lucrători de tineret în reţeaua naţională coordonată de Ministerul Tineretului şi Sportului şi premianţi la diverse olimpiade naţionale.