Cazul teribil al tinerei din Argeş găsite moartă într-o râpă, legată şi cu chiloţii îndesaţi în gură. De 17 ani, ucigaşul e de negăsit

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Elena Ene (medalion), ţinând-o în braţe pe fiica sa Ionela. O fericire distrusă de un criminal sadic încă neprins FOTO: arhiva personală Ionela Ene
Elena Ene (medalion), ţinând-o în braţe pe fiica sa Ionela. O fericire distrusă de un criminal sadic încă neprins FOTO: arhiva personală Ionela Ene

În 23 august 1999, poliţiştii argeşeni găseau într-o râpă cadavrul unei tinere. Femeia era legată cu nişte ciorapi de mâini şi de picioare şi cu chiloţii îndesaţi în gură. Victima avea gâtul tăiat, iar asasinul nu a fost prins nici acum, după 17 ani de la comiterea teribilei crime. „Adevărul” a mers pe urmele acestei crime cu autor necunoscut, pe care v-o prezentăm în cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi”.

O crimă îngrozitoare petrecută în Argeş a zguduit întreaga Românie în 23 august 1999. Victima, pe numele său Elena Ene, avea 29 de ani şi era originară din comuna argeşeană Muşăteşti. După cum ne-a declarat Marius Ştefan, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, „femeia a fost găsită decedată într-o zonă împădurită din zona Muntelui Mateiaş (la câţiva kilometri de oraşul Câmpulung Muscel - n.r.), având mâinile şi picioarele legate, într-o stare avansată de putrefacţie. Cercetările au stabilit că aceasta dispăruse de la domiciliu din data de 8 august 1999, iar decesul a fost cauzat de un traumatism cervical forte”. În cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi”, jurnaliştii „Adevărul” au mers pe firmul crimei de la Argeş, care face parte din seria celor 600.000 de doare penale cu autor necunoscut aflate în sertarele poliţiştilor şi procurorilor. 

Concret, aşa cum reiese şi din dosarul întocmit de către procurori, Elenei Ene i s-a tăiat gâtul. „Moarte violentă, hemoragie externă survenită în urma unui traumatism cervical foarte în secţiunea de mănunchi vascular cervical stâng, prin lovirea cu un corp tăietor înţepător”. Elena Ene, care era căsătorită, fusese văzută ultima oară în viaţă pe 8 august 1999, în drum spre o stână situată pe muntele Mateiaş, acolo unde lucra concubinul său (femeia trăia cu o altă persoană decât cea cu care era căsătorită - n.r.). De altfel, locul unde a fost găsit cadavrul femeii era la distanţă destul de mică de stână.

„Avea o fetiţă de nouă ani şi un băiat de şapte luni”

Elena Ene (foto dreapta) a fost găsită legată de mâini şi de picioare cu o pereche de ciorapi, iar gâtul său fusese strâns cu o bucată de îmbrăcăminte, cel mai probabil pentru a atenua sângerarea puternică. Asasinul, şi acum necunoscut, a fost şi sadic: i-a scos victimei chiloţii şi i-a îndesat în gură. Surse apropiate anchetei ne-au precizat că „au fost mai mulţi bănuiţi, s-a format un cerc de suspecţi, dar nu s-a putut forma o concluzie de certitudine cu privire la autorul omorului”. Trebuie spus că în cercul de suspecţi au fost atât soţul victimei, cât şi concubinul acesteia, însă nu s-a putut găsi nicio dovadă certă a vinovăţiei vreunuia dintre ei. 

image

După 17 ani de la crimă, jurnaliştii „Adevărul” au stat de vorbă şi cu Constantin Simion, unul dintre fraţii victimei, care susţine că „cei de la Poliţie ne-au zis că în momentul în care mai află ceva despre caz ne anunţă, dar nu ne-au mai anunţat nimic. Sora mea plecase mai de mult din comuna noastră natală Muşăteşti. S-a căsătorit cu cineva din comuna Bădeşti, cu care a făcut o fetiţă. S-au despărţit şi, apoi, a stat cu unul din zona Mausoleului de la Mateiaş, din comuna Stereşti, îl chema Zepiş Jan. Din relaţia lor a rezultat un băieţel. Iar băieţelul avea şapte luni când sora mea a fost ucisă. Fetiţa rezultată din căsătorie avea nouă ani atunci”.

Fratele victimei îşi aduce aminte şi acum cu groază de momentul în care a aflat de moartea Elenei: „A fost ceva groaznic, vă daţi seama... Eu am văzut-o ultima oară pe sora mea în mai 1999. Ea a dispărut pe 9 august 1999. A fost văzută de o persoană de la un magazin, a cumpărat de acolo un pachet de ţigări. După aceea, la 300 de metri de la intrarea în pădure la Mateiaş, pe partea stângă faţă de Mausoleu, a dispărut. Ea se ducea la un bărbat cu care avea o relaţie şi care era paznic la o stână în Mateiaş acolo sus, unde e şi fabrica de ciment. Sora mea a fost găsită pe 23 august 1999 la vreo cinci sute de metri de drumul naţional Dragoslavele-Câmpulung”. 

Soţul şi concubinul, testaţi cu detectorul de minciuni

Legat de motivul crimei, Constantin Simion e sigur că a fost una pasională: „A fost cu siguranţă o crimă pasională. Am găsit-o pe sora mea legată cu ştrampii de mâini şi de picioare şi chilotul băgat în gură. Ne revoltă că, nici acum, după 17 ani, nu a fost găsit criminalul. Prima dată, am bănuit pe cineva, pe bărbatul cu care ea a stat. Însă, când s-a făcut reconstituirea, s-a ajuns la concluzia că bărbatul nu a plecat de la stână în perioada în care sora mea a dispărut. E posibil să fi pus pe cineva să comită fapta aceea...”

Ionela Roxana Ene, fiica femeii ucise cu brutalitate de un criminal negăsit din 1999, are 26 de ani şi trăieşte în Muşăteşti în continuare. Nu a apucat să stea lângă mama sa decât nouă ani, iar amintirea celei care i-a dat viaţă nu a părăsit-o niciodată. De aproape 17 ani nu mai are mamă, şi asta din cauza unui asasin sadic care şi acum umblă liber şi, probabil, fără mustrări de conştiinţă. Ionela Roxana Ene a acceptat să vorbească pentru Adevărul despre acest caz teribil şi nerezolvat. Iar vocea ei trădează o dezamăgire veche şi o tristeţe adâncă, dublată de faptul că nu s-a făcut nici până acum dreptate.

ionela ene

„Acum vreo doi ani s-a deschis cazul din nou, poliţiştii i-au chemat pe tatăl meu şi pe fostul ei concubin la Piteşti, la detectorul de minciuni, dar tot degeaba, nu ştiu ce să zic, nu s-a făcut nimic. Tot nerezolvat a rămas cazul. Din câte am înţeles, s-a cam muşamalizat cazul din partea fostului concubin al mamei. Au trecut atâţia ani de când a fost ucisă mama mea şi nici acum nu a fost găsit asasinul...”, spune Ionela Roxana Ene (foto dreapta). Deşi au trecut 17 ani, crima este imprescriptibilă şi „dacă apar noi dovezi clare care să ducă la identificare autorului, acesta poate fi reţinut”, după cum ne-au precizat reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş.

Printre cei care s-au ocupat de cazul înfiorător la începutul anchetei s-a numărat şi comisarul-şef Grigore Troşcenco, acesta activând pe vremea aceea la Investigaţii Criminale în cadrul Poliţiei Argeş. „Având în vedere locul în care a fost găsit cadavrul, mijloacele de probă pe care le-a oferit acel loc - pădure, izolat, fără martori - a fost foarte greu iniţial. Ulterior s-a stabilit un cerc de suspecţi, au fost duşi inclusiv la detectorul poligraf, la cei mai buni specialişti. Din câte îmi amintesc, s-au prelevat probe ADN şi de la faţa locului şi de la suspecţi. Ancheta a fost îngreunată şi de faptul că atunci când a fost găsită victima, aceasta era într-o stare avansată de degradare”, spune Grigore Troşcenco. În opinia acestuia „nu există crimă perfectă. Părerea mea este că în acest caz sângele va fi plătit până la urmă”. În prezent, dosarul se află la poliţiştii judiciarişti din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Argeş.

image

Vă mai recomandăm: 

Crimele în serie nerezolvate de 16 ani: patru femei ucise la autostop. „Nu există crimă perfectă, ci poliţişti neputincioşi“

Paradoxul unui omor cu autor necunoscut: criminalul a mărturisit, dar nu e condamnat, iar cazul a rămas nerezolvat

Şeful de poliţie în judeţul cu sub 1.000 de dosare cu autor necunoscut: „Eu cred că măsurile privative de libertate educă“

Cât de primitivă era cercetarea penală în România anilor '90. „Se lucra cu film alb-negru cu bliţ şi cu gentuţa la brâu“

Şeful Poliţiei Braşov despre dezastrul de pe DN 1 către Bucureşti: „Ne înjură, dar nu înţeleg că nu se poate altfel“

Aurelian Ciocîrlan, seful inspectoratului de poliţie cu 14.000 de dosare la sertar: „Este o cifră extraordinar de mare“

Fostul şef al IPJ Gorj: „Scandalurile politice au influenţat tot mai puţin activitatea Poliţiei, pentru că DNA şi-a intrat în rol”

Durerea unei familii care şi-a pierdut fiul într-un atac mafiot: „De 13 ani aşteptăm ca ucigaşii lui Cosmin să fie găsiţi”

Ioan Scripniciuc, şeful Poliţiei Iaşi, despre politicieni versus poliţişti: „Dacă văd că-i ţii la distanţă, nu mai încearcă“

Şeful Poliţiei Române, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut şi despre cazul Gigină. „Nu am vorbit niciodată cu părinţii lui Bogdan“

Detaliile care îi trădează pe aproape toţi infractorii. Un fost ofiţer explică şi care este categoria care „te lichidează pe loc”

Mărturii exclusive despre crima de la muzeu care a zguduit România acum 16 ani. Ucigaşul nu a fost descoperit: „Pe poliţişti nu i-a ajutat capul”

Bine aţi venit la Constanţa, campioană la dosare cu autor necunoscut! Şeful Poliţiei: „S-au încadrat oameni fără şcolarizare. Cei cu experienţă pleacă“

Clujul, campion la dosare cu autor necunoscut. Şeful IPJ: „Nu ştiu exact cât câştigă un agent de circulaţie începător. Dacă oamenii vin la serviciu, cred că-i ok“

Şeful Poliţiei Capitalei, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut, ce s-a schimbat după moartea lui Gigină şi care este vina Sistemului în relaţia cu ţara

Metoda „3 lovituri şi 25 de ani” aplicată în Canada pentru reducerea numărului de infractori care recidivau. Ce se poate face în România

Drama victimei dintr-un dosar cu autor necunoscut: „Este doliul vieţii ei“. Cum pot ajunge victimele să-şi facă singure dreptate dacă autorităţile nu acţionează

Inspectorii care vor să întoarcă Poliţia Română în vremea Miliţiei. Topul şefilor înverşunaţi împotriva comunicării

Şeful Serviciului Criminalistic Timiş, Remus Scrob: „Visul meu este să se poată ridica particule din aerul expirat“

„Crima perfectă este o balivernă! Nu întotdeauna s-a făcut cercetarea corect“. Vicepreşedintele Societăţii Române de Criminalistică şi autorii necunoscuţi

Cazuri înfiorătoare rămase foarte mulţi ani cu „autor necunoscut“ şi apoi rezolvate. Cum au fost prinşi criminalii

România celor 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut. „În Poliţie, încă se mai lucrează cu maşina de scris. Agenţii îşi aduc şi hârtie de acasă”

Cum îi încurajează românii pe infractori. „Dacă ar fi o temă relevantă pentru societate, ea ar fi exploatată şi politic”

Ce şanse sunt să fie prins acum un criminal din anii 90. Cum s-au schimbat tehnicile de investigare în dosare cu autor necunoscut

Miniştrii de ruşine ai Afacerilor Interne. Lista guvernanţilor care au condus Poliţia Română spre haosul a 600.000 de dosare nerezolvate

Născuţi asasini: ce se ascunde în mintea celor care comit crime şi jafuri în serie. Explicaţiile psihologilor pentru infractorii „din plăcere“


Marile erori judiciare din România. Cazuri teribile cu oameni arestaţi, condamnaţi şi torturaţi ca să recunoască crime şi jafuri pe care nu le-au făcut

Vladimir Beliş, preşedintele Societăţii de Medicină Legală, explică rolul testelor ADN în Criminalistică. Cazuri celebre de omor rezolvate în România

Şefii care au necinstit Poliţia Română. Lista interminabilă a ofiţerilor cu grad înalt prinşi cu legături păcătoase

VIDEO „Asistăm la o acaparare a conducerii Poliţiei de către corupţi şi incompetenţi“. Mărturii exclusive din sistemul MAI

CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului

Poliţia Iaşi, ruşinea României la dosare cu autor necunoscut: locul I la violuri, furturi, tâlhării şi înşelăciuni. Cazuri terifiante: „Mi-au rupt mandibula în două locuri”

Ce spun cititorii „Adevărul“ despre ţara infractorilor invizibili. „Nepăsarea, complicitatea, lipsa de profesionalism fac din România un rai al infractorilor“

Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi

Paradoxul de pe harta infracţionalităţii româneşti. Vrancea este judeţul în care nicio crimă nu rămâne nepedepsită

Inconştienţii din Poliţie care nu ţin nici măcar evidenţa dosarelor cu autori necunoscuţi. Cazul Vâlcea: nimeni nu mai notează nimic informatizat din 2009

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite