Ce riscă magistraţii care i-au lăsat liberi pe cei şapte violatori din Vaslui. Exlcuderea din sistem, cea mai dură, dar şi cea mai rară pedeapsă
0
Magistraţii implicaţi în cazul eliberării violatorilor de la Vaslui pot primi o pedeapsă maximă ce constă în excluderea din magistratură, dacă vor fi găsiţi vinovaţi de inspectorii judiciari. Astfel de cazuri sunt, însă, foarte rare.
În lipsa unor indicii care să contureze comiterea unei fapte din sfera penalului de către magistraţii implicaţi în scandalului violului de la Vaslui, aceştia ar putea răspunde doar disciplinar.
În prezent, pe rolul Inspecţiei Judiciare, magistraţii care au facilitat eliberarea din arest a celor şapte violatori din localitatea Vaslui sunt cercetaţi pentru abateri administrative. Dosarul de la Inspecţia Judiciară a fost deschis urmare a unei sesizări înaintate, conform legii, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), sesizare înaintată după ce cazul a început să fie mediatizat intensiv.
O sesizare distinctă a fost remisă Inspecţiei Judiciare şi de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, care a verificat doar activitatea procurorilor din acest caz.
“Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus efectuarea unor verificări, prin procuror anume desemnat, cu privire la modalitatea în care procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul nr. 9116/333/2014, aflat pe rolul Judecătoriei Vaslui, generat de împrejurarea că şapte inculpaţi, trimişi în judecată în stare de arest preventiv pentru comiterea infracţiunilor de viol în formă agravată şi lipsire de libertate în mod ilegal, au fost puşi în libertate”, au precizat reprezentanţii Parchetului General.
Ce spune legea
“Adevărul” a studiat legea privind sancţionarea magistraţilor care comit abateri disciplinare, respectiv Legea 303/2004, din acesta reieşind că sancţiunea maximă pe care o pot primi magistraţii, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, este excluderea din magistratură. Există însă şi posibilitatea ca o eventuală măsură coercitivă să fie spre minimul prevăzut de lege, respectiv un avertisment.
Potrivit procedurilor, cercetările efectuate în prezent de Inspecţia Judiciară au caracter secret, până la finalizarea acestora. În funcţie de cele descoperite, Inspecţia întocmeşte un raport ce este remis CSM, care acordă sancţiunile în funcţie de cele descoperite de inspectorii judiciari.
Georgina Moldovan, unul dintre cei doi magistraţi care au judecat cazul celor şapte violatori din Vaslui
În acest caz, inspectorii efectuează cercetări de ordin administrativ pentru două dintre articolele de la secţiunea “abateri disciplinare” a Legii 303/2004. Este vorba de "exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă" şi pentru "nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente".
Primul articol menţionat constituie una dintre cele mai grave abateri disciplinare pe care o poate comite un magistrat şi poate “îmbrăca” diferite forme, în funcţie de presupusa faptă comisă de un acesta. De pildă, la Iaşi, anul trecut, procurorul Emilian Eva, arestat în prezent, a fost sancţionat disciplinar pentru “exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”, după ce a încheiat o “înţelegere” cu un interlop pentru ca acesta să înainteze un denunţ, în schimbul eliberării acestuia din arest.
Legea prevede că, în funcţie de gravitatea faptei, însă indiferent de abaterea disciplinară comisă, un magistrat poate primi următoarele sancţiuni: avertisment, diminuarea indemnizaţiei cu până la 20% pentru o perioadă de maximum 6 luni, mutarea disciplinară, suspendarea din funcţie sau excluderea din magistratură. Rare sunt cazurile în care, însă, un magistrat este exclus din magistratură exclusiv din cauza unor erori administrative, de regulă această măsură coercitivă fiind luată în cazul celor care au probleme penale (condamnarea definitivă a unui magistrat implică excluderea din sistem).
Câteva exemple
În ceea ce-l priveşte pe procurorul Emilian Eva, cercetat de Inspecţia Judiciară pentru una dintre aceleaşi abateri imputate magistraţilor din cazul de la Vaslui, acesta a primit o sancţiune disciplinară de reducere cu 20% a salariului pe o perioadă de 5 luni, sancţiune similară cu cea primită de fostul şef al DNA Iaşi, Sorin Călin. De menţionat însă că, în privinţa lui Eva, inspectorii mai derulaseră în trecut şi alte verificări, printre care şi pentru interceptări abuzive, el fiind găsit nevinovat.
Gravitatea faptelor trebuie să fie la limita dintre penal şi administrativ pentru a se ajunge la excluderea din magistratură, în cazurile cercetate de Inspecţia Judiciară, au precizat surse din sistem pentru “Adevărul”. Un astfel de caz este cel procurorul Marioara Sandu, cea care a fost cercetată penal după ce îi sfătuia pe vameşi din judeţul Timiş cum să se apere în momentul în care la Vama Moraviţa au fost descinderi ale DNA. Sandu nu a răspuns penal, primind neîncepere a urmăririi penale, însă a fost sancţionată de CSM cu excluderea din magistratură. A rămas, până la urmă, în sistem, după ce a contestat decizia CSM în justiţie şi excluderea din magistratură i-a fost înlocuită cu mutarea disciplinară.
Cine sunt magistraţii implicaţi în caz
În informările publice, Inspecţia Judiciară vorbeşte de cercetarea disciplinară “faţă de unii” dintre magistraţii implicaţi în cazul de la Vaslui, fără a-i nominaliza, însă. “Adevărul” a prezentat, în cadrul campaniei “Dreptate pentru fata de la Vaslui”, cine sunt magistraţii care au “pus umărul” la eliberarea în societate a celor şapte violatori.
E vorba de procurorul Ingrid Botezatu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, cea care a nu a contestat o decizie luată de judecătoarea Georgina Moldovan prin care trei dintre violatori au fost scoşi din arestul preventiv pentru simplul fapt că şi-au recunoscut faptele. În caz a mai fost implicat şi judecătorul Viorel Munteanu, cel care i-a eliberat pe restul celor patru violatori pentru ca aceştia să nu se considere discriminaţi.
Campania "Dreptate pentru fata violată din Vaslui" continuă
„Adevărul” dezbate unul dintre cele mai scandaloase cazuri de violenţă din ultimii ani, care a cutremurat România: povestea elevei de 18 ani din Vaslui, care, în noiembrie 2014, a fost violată de şapte tineri, judecaţi în prezent în stare de libertate.
Scopul campaniei „Dreptate pentru fata violată din Vaslui“ este de a fi alături de victima umilită public şi blamată de comunitatea din care fac parte violatorii, dar şi de a arăta derapajele unui sistem de justiţie care, în judeţul cu cele mai multe infracţiuni sexuale, lasă în libertate şapte indivizi care au batjocorit o tânără.
Transmiteţi-i şi voi un mesaj de susţinere tinerei din Vaslui, folosind hashtag-ul #violulecrima. Noi ne vom asigura că mesajele voastre vor ajunge la ea, iar o parte din ele vor fi publicate pe adevarul.ro şi în ediţia tipărită a ziarului. Dacă apropiaţii şi rudele violatorilor duc acum o campanie de denigrare a victimei, noi trebuie să-i arătăm că oamenii normali din această ţară sunt alături de ea şi nu tolerează asemenea fapte.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Instituţiile statului, medicul şi preotul trebuie să condamne violul
Magistraţii care i-au pus în libertate pe violatorii din Vaslui, cercetaţi disciplinar
Elevă din Vaslui, sechestrată şi violată de şapte indivizi la întoarcerea de la şcoală
Se încarcă comentariile...
