Secretele Ordinului Dragonului, frăţia cavalerilor medievali înfiinţată pentru a apăra Europa creştină de otomani

Secretele Ordinului Dragonului, frăţia cavalerilor medievali înfiinţată pentru a apăra Europa creştină de otomani

O reprezentare a simbolului Ordinului Dragonului.

Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, se numără printre cele mai cunoscute personalităţi din istoria poporului român care au făcut parte din puternicul ordin al Dragonului, creat de regele ungar Sigismund, în 1408. Printre membrii Ordinului s-ar fi numărat şi voievodul Ioan de Hunedoara.

Ordinul Dragonului, înfiinţat la începutul secolului al XV-lea, păstrează numeroase secrete. Istoricii susţin că a fost creat de regele ungar Sigismund de Luxemburg, la 12 decembrie 1408, în ziua unui masacru de proporţii, în care fondatori ai ordinului şi apropiaţi ai regelui au ucis aproape 200 de reprezentanţi ai nobilimii bosniace.

Printre cei primiţi în puternicul ordin cavaleresc din secolul al XV-lea s-a aflat şi tatăl lui Vlad Ţepeş, voievodul Vlad al II-lea.

„La naştere Vlad Tepeş era fiul unui pribeag, al unui pretendent la tronul Ţării Româneşti ca multi alţii. Curând însă, tânărul vlastar va fi cocon domnesc, după ce s-a aflat că tatăl său s-a întors de la Nurenberg, de la curtea lui Sigismund de Luxemburg, împăratul Germaniei şi rege al Ungariei totodată, cu investitura de domn, dar şi de cavaler al Ordinului Dragonului, acel ordin militar medieval al cărui ţel era lupta continuă împotriva otomanilor până la izgonirea acestora cu totul de pe continentul european”, afirma istoricul Ion Minca, în lucrarea „Vlad Dracul şi vremea sa” (1928). Vlad al II-lea a fost înnobilat în 1431, primind numele de Dracul. Sigiliul său purta însemnul dragonului. Cinci ani mai târziu, voievodul a fost îndepărtat din ordin, susţin unii istorici, după ce i-ar fi sprijinit pe turcii care au asediat cetatea Severinului.

Ioan de Hunedoara a purtat simbolul ordinului
Unii istorici susţin că printre membrii Ordinului Dragonului s-ar fi numărat şi Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, guvernator şi mare comandat al armatei Ungariei. Un document din secolul al XVI-lea, ce face referire la Ioan de Hunedoara, arată că „guvernatorul Pannoniei, ...cu puţin timp în urmă ...purta pe pieptul stâng dragonul încolăcit, ca flacăra, încrustat cu nestemate” (Janus Pannonius: Panegyricus, Viena, 1569). Documentul a fost publicat de cercetătoarea Maria Roşu.

Deviza ordinului cavaleresc a fost "Puterea Dragonului", iar heraldica simboliza sufletul unui cavaler dându-şi viaţa pentru a salva un alt suflet, jertfa de sine. Sfântul Gheorghe, Sfântul Arhanghel Mihail şi Sfânta Margareta patronau ordinul cavaleresc.

Simbolul ordinului apare sub forma unui dragon, încolăcit în forma unui cerc, cu coada încolăcită în jurul gâtului, iar pe spatele Dragonului este trasată o cruce roşie asemănătoare steagului alb cruciat al victoriei lui Cristos asupra morţii după Înviere. Deasupra Dragonului este înfăţişată o altă Cruce, înconjurată de flăcări, pe care sunt redate cuvintele: Q[UAM] Misericors EST DEUS Iustus PATIENT.

Ordinul de elită
Ordinul Dragonului era destinat elitelor din rândul nobililor, militarilor şi clerului. Printre cavaleri ordinului se aflau nobili saxoni, unguri, polonezi, italieni, cehi, sârbi şi valahi. În 1408, numărul cavalerilor din Ordinul Dragonului a fost de 61 iar în 1437, numărul lor ajunsese la 97. Ierarhia membrilor Ordinului Dragonului era stabilită în funcţie de capacitatea cavalerilor de a echipa un oştean care să lupte în spiritul Ordinului.

Nobilii din cadrul Ordinului Dragonului primeau ajutor financiar din partea regelui pentru a-şi plăti soldaţii. Potrivit unor istorici, Ordinul Dragonului a reuşit să echipeze între 15.000  - 20.000 de oşteni, dintre care 10.000 erau arcaşi.

Tradiţia Ordinului Dragonului s-a păstrat până la mijlocul secolului al XVII-lea.


Vă recomandăm şi:

Cea mai cumplită poveste adevărată din Castelul Corvinilor: patimile domniţei care a sfârşit în chinuri groaznice pentru că şi-ar fi înşelat soţul, pe Ioan Torok

Cea mai înfricoşătoare poveste adevărată din istoria Castelului Corvinilor este cea a decapitării domniţei Ana (Barbara) Torok, de către soţul ei, nobilul Ioan Torok, cel care a stăpânit Castelul Corvinilor în secolul XVI. Domniţa a sfârşit torturată şi ucisă cu un piron, pentru că îşi înşelase soţul.

Înfiorătoarea poveste a celor trei turci ucişi după ce au săpat fântâna castelului din Hunedoara: „Mărite domn, apă aveţi, dar inimă nu!“

Locul care dă fiori celor mai mulţi dintre vizitatorii Castelului Corvinilor este fântâna din curtea interioară, veche de şase secole, despre care se spune că a fost construită de trei prizonieri turci, în vremea lui Iancu de Hunedoara. Potrivit unor legende, turcii au fost ucişi după 15 ani în care au săpat în stâncă şi au dat de apă, deşi li se promisese că vor fi eliberaţi.

Transilvania din urmă cu două secole: „Rar am văzut un român fără un ciomag ca lumea în mână şi fără cuţite la brâu”

Una dintre cele mai detaliate descrieri ale comunităţilor din Transilvania, de la începutul secolului XIX, a fost realizată de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel. Călătorul din Viena a ajuns în zona Hunedoarei în anul 1828 şi-a arătat uimit de frumuseţile şi bogăţia naturală a acesteia, dar sărăcia localnicilor l-a înduioşat.

Elisabeta Szilagyi, regina din Hunedoara. Zece mituri despre „mama-eroină“ care l-a făcut pe Matia Corvin rege al Ungariei

Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan de Hunedoara şi mama regelui Matia Corvin, a jucat un rol importat în istoria poporului român, chiar dacă povestea „reginei din Hunedoara“ este presărată de controverse.

Cele mai ascunse secrete ale Castelului Corvinilor: domniţa decapitată, beciul celor uitaţi, omul găsit mort în fântână

Castelul Corvinilor a fost nominalizat printre destinaţiile turistice de excelenţă din întreaga lume, potrivit site-ului tripadvisor.com, care a evaluat recenziile trimise de străinii care au vizitat monumentul. Turiştii au fost fascinaţi de castel, însă cei mai mulţi nu îi cunosc tainele înfiorătoare.

citeste totul despre: