Cum se triplează preţul legumelor de la ţăran până la tarabă. Pe urmele unei evaziuni fiscale de milioane de euro
0O analiză făcută în comună gălăţeană Matca, unde se produc anual 200 de milioane de kilograme de legume, indică faptul că la tarabe materia primă a producătorilor se vinde cu un preţ greu de justificat în realitate.
Comuna gălăţeană Matca este considerată, cale de câteva judeţe, un fel de Mecca a legumelor. În aşezarea din sudul Moldovei se află, potrivit cifrelor oficiale, o şesime din suprafaţa ocupată cu solarii profesionale din România, iar producţia de legume a ţăranilor din localitate este colosală: peste 200 de milioane de kilograme anual, adică mai multe de zece kilograme pe cap de locuitor al României.
Valoarea producţiei este şi ea demnă de luat în seamnă, căci se ridică la aproximativ 300 de milioane de lei anual (n.r. - având ca reper raportările financiare oficiale), adică în jurul a 70 de milioane de euro. Totul se întâmplă într-o comună cu 10.000 de locuitori, ceea ce ar presupune un rulaj mediu anual de 7.000 de euro pentru fiecare membru al comunităţii.
Teoretic, localitatea Matca ar trebui să fie şi cea mai bogată aşezare din România. Practic însă, harnicii legumicultori mătcaşi susţin că de-abia reuşesc să supravieţuiască pentru că, în majoritatea cazurilor, sunt la mâna negustorilor de legume şi a fluctuaţiilor de preţ. Potrivit afirmaţiilor localnicilor, atunci când vine vorba despre profit, cel mai mult se mută în buzunarele intermediarilor.
Cumpărătorii spun că-i cam scump
În orice piaţă ai merge în oraşele din Moldova, inclusiv în municipiul Galaţi, dar şi în alte regiuni ale ţării, roşiile de Matca sunt aşezate primele pe tarabe. Toată lumea le laudă că-s gustoase, că-s făcute fără chimicale, că sunt româneşti.
Localitatea Matca, vedere de ansamblu. FOTO Sorin Pană
Preţul lor, acum în plin sezon, oscilează între 3 şi 6 lei pe kilogram, în funcţie de calitate, iar cumpărătorii sunt de părere că ar putea fi şi mai ieftine. „N-ar trebui să fie mai mult de 2 lei, hai 2 lei şi ceva kilogramul. Cam scumpe“, îşi dă cu presupusul Ştefan Şoric, un gălăţean pe care l-am întâlnit în piaţa centrală a oraşului.
Cel mai în măsură să vorbească despre preţul roşiilor de Matca, dincolo de eticheta de pe tarabă, sunt chiar producătorii din celebra comuna gălăţeană.
Primul răspuns, oferit de unul dintre legumicultorii de frunte ai aşezării, Ionel Pohrib, scoate la iveală faptul că, în realitate, roşiile sunt mult mai ieftine acolo, la producător. „De la noi, de la solarii, pleacă undeva pe la 1-1,5 lei pe kilogram. Vorbesc de preţul angro, pe cantităţi mari. Ce spuneţi? Că la piaţă sunt 4-5 lei? Apoi, deh! Întrebaţi la vânzători de ce e aşa de mult. Cred că-i costă transportul mai mult decât ne costă pe noi să facem roşiile dintr-o sămânţă, patru luni de muncă“, răspunde ironic mătcaşul.
Ionel Pohrib, cultivator de legume din Matca. FOTO Costel Crângan
La capătul celălalt al lanţului comercial, în piaţa centrală a oraşului Galaţi, cifrele se văd un pic altfel. „Nu ştiu, domnule, unde aţi văzut roşii la Matca cu 1 leu kilul. Eu sub 2 lei şi 50 de bani n-am găsit nicăieri. Le iau cu 2,5 lei şi le dau cu 3,5 lei, ca să-mi scot şi eu benzina, munca, pierderile“, ni se destăinuie Daniel Ariton, unul dintre zecile de comercianţi cu tarabă în amintita piaţă.
Vinde la tarabă în sectorul „Producători“, însă recunoaşte că e doar comerciant, ceea ce aruncă un serios semn de întrebare asupra felului cum se aplică legislaţia, aparent restrictivă, care prevede că doar producătorii cu certificat doveditor la purtător pot vinde legume la tarabele din pieţe. Şi Daniel Ariton are certificat, deşi nu el produce roşiile pe care le vinde.
Una peste alta, dincolo de dilemele juridico-administrative, pisica a ajuns din nou în „ograda“ producătorilor din Marca, căci comercianţii îi acuză că nu spun preţul corect. O părere în acest sens are şi Mircea Croitoru, vicepreşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Legume din România. La rândul lui, este legumicultor la Matca.
„Uneori, adevărul poate fi pe la mijloc“
Mircea Croitoru înclină să dea dreptate producătorilor în această dispută, însă admite că şi aceştia ar putea fi uneori de vină în acest lanţ al slăbiciunilor care triplează preţul tuturor legumelor, în drumul lor de la ţăran către sacoşele orăşenilor.
„Eu ştiu că roşiile pleacă de la solar, în perioada asta, cu maximum un leu şi cincizeci kilogramul. Însă ar putea să mai fie şi excepţii. La urma urmelor, fiecare este liber să ceară cât crede de cuviinţă pe marfa lui. Uneori, adevărul poate fi pe la mijloc“, spune Croitoru.
Mircea Croitoru, vicepreşedintele asociaţiei române a cultivatorilor de legume FOTO C Crângan
În acelaşi timp, vicepreşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Legume din România susţine că ar fi auzit că există o filieră a facturilor duble printre comercianţi şi că aceştia cumpără cu un leu şi introduc în contabilitate facturi false, cu preţuri de achiziţie duble sau chiar mai mari.
De altfel, dintr-un raport al ANAF din 2015 rezultă că, în comerţul cu legume şi fructe, au fost descoperite, doar în judeţul Galaţi, aproape 200 de cazuri de evaziune fiscală, însumând un prejudiciu de peste 2 milioane de lei.
20.000 de tone de roşii
În toată acestă controversată afacere cineva are de câştigat. Potrivit legumicultorilor din Matca, preţul de producţie al unui kilogram de roşii este undeva între 60 şi 90 de bani (în funcţie de tehnologie şi de sezon), iar diferenţa până la preţul de la tarabă este în proporţie de 80% profit curat, scăzând costul de transport şi alte cheltuieli.
În total, dacă este să raportăm la producţia anuală de roşii de Matca (aproximativ 20.000 de tone, după documentele din 2015), există o diferenţă de cel puţin 30 de milioane de lei. Bani plătiţi în plus de consumatori şi, probabil, nefiscalizaţi.
La final, consumatorul este nevoit să plătească un preţ mult mai mare decât ar trebui, iar mecanismul care stă la baza acestei situaţii nu este unul concurenţial, ci ţine de practicile neloiale pedepsite de lege, după cum este de părere şi inginerul Petre Grigore, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Galaţi.
Inginerul Petre Grigore FOTO C Crângan
„Eu am învăţat din propria experienţă cum stă treaba cu negustorii de legume. De aceea, am şi investit şi am accesat şi un program cu finanţare europeană cu ajutorul căruia am construit un depozit de legume şi fructe. Acum, ferma mea nu mai depinde de jocurile, de multe ori incorecte, din piaţă. Le recomand celor de la Matca să se unească şi să investească în spaţii de depozitare şi în reţele de distribuţie. Astfel, toată nebunia cu preţul umflat al legumelor va dispărea“, spune Petre Grigore.
Se încarcă comentariile...
