Istorie „zguduitoare“: cele mai puternice cutremure care au înspăimântat România

Istorie „zguduitoare“: cele mai puternice cutremure care au înspăimântat România

Cutremurul din 1940 a fost  cel mai mare ca număr de victime-1600    FOTO: Blog Mircea Ordean

România este afectată episodic de cutremure a căror sursă majoră este zona epicentrală Vrancea. Aici se produc seisme la adâncimi de la 60 la 180 de kilometri, ce se resimt pe arii întinse.

Ştiri pe aceeaşi temă

Regiunea Vrancea este sursa celor mai puternice cutremure din ţară, care de multe ori se manifestă prin urmări distrugătoare.

În fiecare secol au loc două-trei evenimente majore, cu magnitudinea de peste 7 grade Richter, care au fost resimţite pe arii foarte întinse, atât în Europa Centrală, cât şi în Sudul şi Estul continentului nostru.

Cutremurul din Vrancea din anul 1802, care a avut loc în ziua 26 octombrie  a fost un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, cu epicentrul în zona Vrancea. A fost cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat, fiind resimţit din Moscova până în Istanbul. A durat 2 minute şi jumătate, timp în care „mişcările solului semănau cu acelea ale valurilor". Rapoartele vremii indică faptul că au murit atunci patru oameni, fiind rănite câteva sute de persoane.

La 27 de ani distanţă, pe 14 noiembrie 1829, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,3 grade care avut o durată de un minut.

Nouă ani mai târziu în Vrancea s-a produs un nou cutremur de paste 7 grade Richter. Mai exact, seismul din  23 ianuarie 1838 a înregistrat 7,5 grade Richter. S-au consemnat 73 de morţi pe întreg cuprinsul ţării, din care opt doar în Bucureşti, răniţi fiind mult mai mulţi. Sute de case s-au dărâmat în întregime, pagubele fiind imense.

Sfârşitul secolului XIX a fost marcat de alte două cutremure peste 7 grade Richter, la un an distanţă unul de altul, pe 17 august 1893 şi 31 august 1894, ambele cu magnitudinea 7,1 grade Richter. Nu există informaţii despre victime, nefiind considerate seisme violente, ci mai degrabă destructive.

Tot 7,1 grade Richter a avut şi cutremurul din 6 octombrie 1908 care a durat aproximativ 3 minute şi a avariat casele vechi din Bucureşti, dar şi din estul Munteniei şi sudul Moldovei.

Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, produs  pe 10 noiembrie, la ora 3:39, cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur din România contemporană.

Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morţi şi 4000 de răniţi, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informaţiile fiind cenzurate în timpul războiului.

Cutremurul s-a simţit şi în Bucureşti, unde au existat circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. Multe alte blocuri din Bucureşti au fost considerabil deteriorate. După cutremur Asociaţia Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat.

Principala concluzie a fost că normele pentru calculul clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate clădirile construite în perioada postbelică.

Cutremurul din 4 martie 1977, de la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter , o adâncime de 100 km şi o durată de circa 56 de secunde. Au murit atunci 1.578 de persoane.  La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 30 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.

Cutremurul a afectat de asemenea şi Bulgaria. În oraşul Sviştov, trei blocuri de locuinte au fost distruse şi peste 100 de oameni au fost ucişi.Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.

Pe 30 august 1986  unda de şoc a unui cutremur cu magnitudinea de 7 grade produs în Vrancea a făcut mai multe pagube în Basarabia. În România, din fericire, s-a resimţit la o intensitate mai mică şi nu s-au înregistrat victime ori pagube materiale.

Ultimul cutremur mai serios, care însă nu a depăşit 6,7 grade pe scara Richter, a avut pe 30 mai 1990, acesta fiind urmat câteva ore mai târziu de o replică de 6,1 grade Richter. Deşi a fost resimţit pe o arie destul de largă, nu a provocat victime omeneşti şi nici pagube materiale importante.

Mai puteţi citi:

FOTO VIDEO De ce zona Vrancea produce 90% din cutremurele ţării? Istoria celei mai „zguduite“ regiuni din România

Cutremur de 5,5 grade pe scara Richter în zona Vrancea

 

Pe 4 martie 1977, la ora 21.22 cutremurul de7,2 grade pe scara Richter loveste România. Violenta seismului cu epicentrul în Vrancea s-a înregistrat atât pe verticala, cât si pe orizontala, în directia nord-sud si est-vest FOTO Arhivă Adevărul

Imagini din aceeasi galerie
  • Pe 4 martie 1977, la ora 21.22 cutremurul de7,2 grade pe scara Richter loveste România. Violenta seismului cu epicentrul în Vrancea s-a înregistrat atât pe verticala, cât si pe orizontala, în directia nord-sud si est-vest FOTO Arhivă Adevărul
  • 32 de clădiri din București s-au prăbușit și alte 130 au fost grav avariate, în timpul cutremurului din 4 martie 1977 FOTO GettyImages/Guliver
  • Pagină a ziarului „Scânteia”, în care sunt descrise urmările cutremurului de 7,2 grade
  • Energia distructiva eliberata de seismul din martie 1977 a fost egala cu cea emisa de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei FOTO Ziarul „Scânteia”
  • Seismul a provocat pagube de 2 miliarde de dolari în toată ţara, iar 70% din pierderi s-au înregistrat în Bucureşti FOTO Ziarul „Scânteia”
  • Peste 1.500 de oameni au murit și peste 11.000 au fost răniți, în seara zilei de 4 martie 1977 FOTO Ziarul „Scânteia”
  • Cele mai multe victime au fost înregistrate în Bucuresti, apoi în județele teleormanul, Doljul, Iasiul, Vasluiul, Buzaul, Vrancea, Mehedintiul..
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977 
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
Distribuie imaginea
citeste totul despre: