1 aprilie, Ziua Păcălelilor. Sociolog Ana Rodica Stăiculescu: „Ne trăim viaţa sub formă de spectacol“
0Suntem un popor care a ştiut să facă haz de necaz atunci când i-a fost mai greu. Românii îl au pe Ion Creangă, cel care a râs de viaţă din toată inima. Cele mai bune bancuri au fost cele de pe vremea lui Ceauşescu. Cum era şi firesc, am adoptat şi tradiţia de 1 aprilie şi ne înveselim ziua făcând glume nevinovate prietenilor.
Şi românii au adoptat tradiţiile altor popoare şi de 1 aprilie ne înveselim ziua făcând glume prietenilor. De altfel, nu este singurul obicei pe care ni l-am însuşit. Sărbătorim Valentine's Day, ba chiar şi Ziua Recunoştinţei, spune prof. univ. dr. Ana Rodica Stăiculescu (Brezeanu), doctor în ştiinţe socio-umane.
„Tendinţa noastră este de a fi o societate de ficţiune. Ne trăim viaţa făcând fotografii şi apoi postându-le pe diverse site-uri de socializare. Practic, ne trăim viaţa sub formă de spectacol“, spune profesorul universitar.
Pe lângă faptul că tindem să ne însuşim tradiţiile altora, noi absorbim şi modul de viaţă al altora fără să îl adaptăm la cultura noastră. În ultimele două decenii ne confruntăm cu incertitudine, cu o criză identitară şi trăim un capitalism de ficţiune, însă, atrage ea atenţia, acceptarea incertitudinii, devenită principiu al realităţii, duce la pierderea reperelor.
Superstiţii
În timp, tradiţiei păcălelilor de 1 aprilie s-au adăugat diverse superstiţii, dintre care cea mai cunoscută se leagă de realizarea matinală a farsei pentru a nu aduce ghinion, precum şi cea care spune că, dacă eşti păcălit, zâmbeşte, nu te supăra, altfel vei avea un an plin de necazuri.
„Farsele au evoluat de-a lungul timpului şi s-au generalizat de aşa manieră încât au fost înregistrate în toate mediile sociale, începând cu cele pastorale şi terminând cu cele guvernamentale. Rămâne ca umorul, fiind una dintre trăsăturile pozitive ale unui popor frământat de griji cotidiene, să aducă şi anul acesta, pe 1 aprilie, un zâmbet pe feţele românilor“, a spus Arina Frăţiman, studentă anul II la Facultatea de Sociologie.
Primele glume
Data de 1 aprilie avea şi o altă semnificaţie în Antichitate: romanii, hinduşii şi europenii sărbătoreau trecerea în Noul An în jurul Echinocţiului de primăvară: între 20 martie şi 5 aprilie.
Până în anul 1582, în calendarul Iulian, prima zi a noului an era sărbătorită pe 1 aprilie. Papa Gregor al XIII-lea a hotărât ca prima zi a noului an să fie 1 ianuarie. Francezilor care continuau să serbeze noul an pe 1 aprilie li s-au făcut numeroase farse: li se trimiteau invitaţii false la petreceri.
O altă legendă legată de ziua de 1 aprilie îl are ca personaj principal pe Noe. Se pare că el a trimis greşit porumbelul să caute uscat, după ce apele au început să se retragă de pe uscat pe 1 aprilie.
Nici Iisus Hristos nu a fost iertat. Se spune că, după ce a fost condamnat la răstignirea pe cruce, a fost trimis de la Annas la Caiaf, apoi la Pilat, apoi de la Pilat la Herod şi invers, răstignirea având loc la 1 aprilie.
Vă mai recomandăm:
Sociolog: „Am sentimentul că am avut parte de un fel de 1 aprilie generalizat”
FOTO VIDEO Cele mai tari farse de 1 aprilie făcute de giganţii tehnologiei
Se încarcă comentariile...
