VIDEO O soluţie pentru Roşia Montană: un cercetător român a inventat o metodă ecologică de extracţie a aurului

O invenţie a unor cercetători români ar putea stinge odată pentru totdeauna scandalul legat de zăcâmântul aurifer de la Roşia Montană. Metoda de extragere ecologică a aurului, care a fost prezentată fără succes canadienilor de la Roşia Montană Gold Corporation, este prezentată zilele acestea la un târg de invenţii din Cluj. Metoda care ar putea revoluţiona industria extractivă este ignorată de marile companii şi de Statul Român.

Jack Goldstein, inventatorul băimărean cu nume predestinat, prezintă la Târgul Pro Invent din Cluj, o modalitate ecologică de extragere a aurului din minereu fără folosirea cianurilor. Brevetul de invenţie 126480 din 2012 descrie metoda asfel: „Un procedeu ecologic de obţinere a aurului şi argintului din minereuri. Procedeul costă în solubilizarea aurului şi argintului într-o soluţie de tiosulfat de sodiu în prezenţa cuprului drept catalizator. Aurul şi argintul solvit se extrag din soluţie pe cale electrochimică sub formă de nămol, care se purifică obţiându-se aur şi argint pur“. Autorii invenţiei sunt cercetătorul Jack Goldstein,  Duda Gavrilă, Liana Oşanu, Loredana Năftănăilă şi Lidia Ionescu. Invenţia a fost brevetată în peste o sută de ţăriEste vorba despre cercetători de la fostul Institut de Metale Neferoase din Baia Mare. Dr. ing. Jack Goldstein este unul dintre cei care a fondat în 1990 Societatea Inventatorilor din Romania (SIR) şi a înfiinţat filiala SIR de la Baia Mare.

Scandalul Roşia Montană 

Lupta pentru aurul din Munţii Apuseni a împărţit nu numai localnicii, dar şi societatea românească în două tabere: cei care susţin exploatarea şi cei care se împotrivesc proiectului. Cotidianul Adevărul a prezentat în rubrica „Dosar“ toate implicaţiile acestui proiect. Scandalul privind zăcământul aurifer a început în iunie 1999, când trei dintre decidenţii politici de atunci -Radu Berceanu, fost ministru al Industriilor, Mihail Ianăş, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, şi Decebal Traian Remeş, fost ministru al Finanţelor - au semnat actul prin care se bătea în cuie concesionarea celei mai mari exploatări miniere aurifere din România unei firme cu un trecut destul de controversat. 
 

Metoda netoxică de obţinere a aurului

Jack Goldstein, cercetătorul prezent la târgul de invenţii de la Cluj, a explicat pentru „Adevărul“: „Noutatea acestei invenţii constă în folosirea unui alt reactiv. Până acum s-au folosit elemente toxice precum cianurile sau derivaţii din cianuri. Metoda noastră este netoxică. Nu necesită iazuri de decantare, iar produsul este mult mai curat şi mai ieftin. Prin această metodă, putem prelucra acum o tonă de minereul pe zi din care se obţin circa 10 grame de aur“. 

Care este secretul „metodei Goldstein“ 

Jack Goldstein şi partenerii săi au început cercetarea din anul 2000, când a avut surparea iazul de decantare al societăţii Aurul din Baia Mare, care a provocat poluarea cu cianuri a mai multor râuri.  „Am ajuns la concluzia că soluţia este schimbarea materiei prime. Am început să facem cercetări să vedem cum putem schimba această materie primă şi am descoperit acest reactiv pentru dizolvarea minereului de aur. Sterilul rezultat din acest procedeu este un pământ care poate fi depozitat fără a prezenta probleme, spre deosebire de cianurile folosite prin metoda clasică“. 

Ce ar vrea să facă Gabriel Resources cu invenţia românilor

Goldstein a declarat că a prezentat invenţia canadienilor de la Gabriel Resources, care vor să exploateze aurul la Roşia Montană printr-o metodă controversată bazată pe cianuri. „Au spus că sunt interesaţi, să le dăm metoda s-o testeze în Canada şi apoi ne dau un răspuns. Atunci am oprit discuţiile. Cei de la Gabriel Resources vor tehnologia, dar nu s-o folosească ci s-o pună într-o casă de fier şi s-o păstreze pentru zile mai negre, iar noi nu vrem acest lucru. Ei au investit foarte mult în tehnologia cu cianuri şi nu vor acum o altă investiţie de mari proporţii cât încă mai pot exploata cu cianuri“, a declarat Goldstein.  Băimăreanul a mai precizat că statul român a trimis mai mulţi investitori interesaţi de invenţie însă nu s-a concretizat încă nimic. „Statul ne-a trimis investitori, chiar acum două săptămâni au fost nişte japonezi. Marile companii însă nu sunt aşa de interesate, întrucât ar fi vorba de o investiţie foarte mare“, a concluzionat Goldstein. 

Ce spune directorul de la Roşia Montană Gold Corporation

Înterbat despre invenţia cercetătorilor din Baia Mare, Dragoş Tănase, de la Roşia Montană Gold Corporation, a declarat: „Nu ştiu despre ce este vorba. Au existat mai multe propuneri de extragere ecologică a aurului, însă nu şi-au dovedit aplicabilitatea în practică. Sunt tehnologii de laborator, nu au fost dovedite în viaţa reală. Este certificat de UE procedeul? Comisia Europeană a emis un document unde sunt prezentate tehnologiile aprobat şi cele recomandate. Noi folosim o tehnologie nu numai aprobată dar şi recomandată“, a declarat Dragoş Tănase. 

Alexandru Mironov: „Avem în faţă una dintre posibilele mari lovituri economice ale României“

Cunoscutul fizician, realizator de emisiuni ştiinţifice la TV şi parlamentar – profesorul Alexandru Mironov a susţinut invenţia de la Baia Mare. „Se obţine astfel de 1,5- 2 ori mai mult aur şi argint decît prin tehnologiile pe bază de cianuri, dar la preţuri de 2,5 ori mai mici. Dacă adăugăm cîştigul enorm pe care îl aduce trisulfura de arsen, avem în faţă una dintre posibilele mari lovituri economice ale României. Pentru aceasta, mai este nevoie de o investiţie, de circa 100.000 de euro, care să ţină în viaţă grupul de chimişti băimăreni“, scria Alexandru Mironov în urmă cu câţiva ani.

Ce spun activiştii de mediu

 „Nu ştiu să existe vreun document al Comisiei Europene prin care să fie recomandată o tehnologie sau altă tehnologie. Ar fi cel puţin ciudat, pentru că ar fi un fel de influenţare, de concurenţă neloială. Altfel, există mai multe tehnologii alternative, şi în SUA, şi în Australia, aflate în diferite faze de testare ”in situ”, care, după faza de cercetare de laborator promit a fi mai puţin distructive pentru mediu, decât cea propusă de RMGC la Roşia Montană. Apoi, pe de altă parte, folosirea cianurilor, este doar unul dintre riscurile de mediu ale proiectului RMGC. Exploatarea în cariere de suprafaţă pe suprafeţe uriaşe ridică probleme majore indiferent de subsanţele chimice folosite la separarea minereului. Studii recente, făcute de cercetători de la Universitatea Maryland în Munţii Apalaşi, după aşa-zisele ecologizări făcute după exploatări în carieră deschisă a cărbunelui arată că mediul se va reface doar în câteva sute de ani. În fine, mai e problema metalelor grele, prezente în minereu şi care, din cauza concentraţiei reduse nu vor fi exploatate şi pentru care există riscul să ajungă în pânza freatică şi în reţeaua hidrografică. Metalele grele au neplăcuta ”calitate” de a nu putea fi eliminate din sânge, acumulându-se, cu efecte tragice pentru oameni şi mediu. Soluţiile propuse de proiectul RMGC pentru rezolvarea acestei probleme ţin de domeniul SF-ului“, a declarat Mihai Goţiu, jurnalist şi activist împotriva proiectului minier de la Roşia Montană.