Curiozităţi despre anul bisect 2016. De ce luna februarie este cu o zi mai lungă şi ce sunt anii seculari bisecţi, întâlniţi o dată la 400 de ani

Curiozităţi despre anul bisect 2016. De ce luna februarie este cu o zi mai lungă şi ce sunt anii seculari bisecţi, întâlniţi o dată la 400 de ani

FOTO Arhivă

Anul 2016 este an bisect. Asta înseamnă că luna februarie are 29 de zile. Dacă astronomic totul se reduce la o explicaţie simplă, din punct de vedere al numerologiei anul bisect dezvăluie o serie de curiozităţi.

Din patru în patru ani, luna februarie are 29 de zile. Aceşti ani pot fi recunoscuţi după faptul că numărul lor se divide cu 4, deci trebuie să fie multiplu de 4. Un lucru ciudat, însă, se întâmplă atunci când vorbim de anii care se termină în două zerouri, sau anii seculari precum 2100, 2200 etc. ”De exemplu, 2100, deşi se împarte la 4, nu o să fie an bisect. Anii care se termină în două zerouri, anii seculari - aşa se numesc - sunt bisecţi doar dacă primele două cifre sunt divizibile cu 4. Anul 2000 a fost an bisect pentru că 20 se împarte la 4, dar 2100 nu va fi. Următorul an bisect va fi 2400, pentru că anii seculari sunt bisecţi doar din 400 în 400 de ani”, spune Ovidiu Ignat, directorul Complexului Astronomic din Baia Mare. Practic, ne putem considera norocoşii care au avut ocazia să trăiască un an secular bisect, aşa cum a fost anul 2000. Până peste aproape 400 de ani nu va mai fi unul. Mai precis, un an este bisect dacă este divizibil cu 4, exceptând cazurile când este divizibil cu 100 fără a fi divizibil cu 400.

Ovidiu Ignat a mai explicat că există posibilitatea să avem opt ani în care să nu existe an bisect. Cum este posibil şi cand se va întâmpla asta, ne spune tot directorul Complexului Astronomic din Baia Mare. ”Între 2096 şi 2104 o să fie 8 ani comuni, 8 ani cu 365 de zile”. Asta, continuă el, pentru că, deşi anul 2100 este divizibil cu 4, e un an secular, adică se termină în două zerouri, dar 21 nu se împarte la 4.

Ce s-ar întâmpla dacă nu am avea an bisect

De ce avem, din patru în patu ani, o zi în plus, explică tot Ovidiu Ignat. Acesta a arătat că un an însemnă perioada în care Pământul face o rotaţie completă în jurul Soarelui, dar această perioadă este de 365 de zile, 6 ore, 9 minute şi 9 secunde. ”Dar cum lucrăm cu număr întreg de zile, din patru în patru ani, cele şase ore se adună şi avem o zi în plus. Această convenţie a apărut ca să putem lucra cu număr întreg de zile, pentru că nu poţi la anul aşa cum e el, de 365 de zile, 6 ore, 9 minute şi 9 secunde. Dacă l-am la aşa, acum am avea revelionul la ora 12 noaptea, următorul ar fi la ora 6 dimineata, pe urmă a 12 ziua şi tot aşa. Lumea întreagă lucrează cu număr întreg de zile”, completează el.

Superstiţii legate de anul bisect. Argintul ne fereşte de neczuri

Credinţe populare şi superstiţii există în legătură cu orice eveniment astronomic. Anul bisect nu putea să nu fie legat de acestea, astfel, potrivit ziare.com, în acest an nu e bine să te căsătoreşti. Se crede ca mirii vor divorţa destul de repede. De asemenea, nici divorţul nu este recomandat în acest an pentru că se crede că persoanele acestea vor rămâne singure pentru multă vreme. Nici schimbări majore precum locul de muncă, rezidenţa ori culoarea părului nu sunt de bun augur în acest an, precum nici demararea proiectelor mari ca şi construcţia unei case, achiziţii scumpe ori demararea unor afaceri.

O credinţă aparte spune că o dată la patru ani, ciupercile din pădure devin, toate, otrăvitoare, de aceea, în acest an nu se culeg ciuperci. Credinţa populară însă spune că argintul este cel care ne fereşte de necazuri, de aceea se recomandă purtarea bijuteriilor de argint. Acestea ajută la întărirea aurei energetice, scrie aceeaşi sursă.

De asemenea, există o legendă care ne explică de ce luna februarie are, din patru în patru ani, o zi în plus. Se spune că Sfântul Casian, sărbătorit pe 29 februarie, s-ar fi dus la Dumnezeu să-i ceară să fie şi el onorat, să aibă o zi a lui, la fel ca şi alţi sfinţi, însă Ziditorul a fost numulţmit de măsura faptelor bune pe care le-a săvârşit şi, supărat, i-a spus sfântului să plece şi să se întoarcă doar din patru în patru ani.

Ca o coincidenţă interesantă, anii bisecţi pot fi recunoscuţi şi după faptul că atunci au loc olimpiadele de vară. Persoanele născute, însă, pe 29 februarie, se pot considera pe cât de ghinioniste, pe atât de norocoase. Asta pentru că majoritatea spun că în anii bisecţi se serbează o singură dată, în timp ce în restul anilor, îşi pot ţine ziua de două ori, atât în 28 februarie, cât şi în 1 martie. 

 
Mai puteţi citi:
citeste totul despre: