Cum recunoaştem şi cum combatem ştirile false. Totul despre fenomenul „Fake News“ în România

Cum recunoaştem şi cum combatem ştirile false. Totul despre fenomenul „Fake News“ în România

Ştirile false sunt o prezenţă obişnuită şi în România

„Fake News”, un concept relativ puţin folosit până în urmă cu câţiva ani, a devenit o provocare pentru furnizorii de informaţii corecte din întreaga lume. Mass-media şi reţelele de socializare sunt „invadate” de ştiri false furnizate sub masca unor fapte, situaţii sau evenimente adevărate. Fenomenul a devenit şi în România „un urmaş“ al propagandei şi dezinformării.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cuvintele cele mai des întâlnite atunci când ne referim la ”fake news” sunt manipulare, propagandă, dezinformare, ideologie, bani.

Manipulare pentru că se încearcă influenţarea opiniei publice prin diferite mijloace prin care se impun anumite comportamente; propagandă pentru că de multe ori prin ştirile false se încearcă răspândirea uneui anumite doctrine pentru a se câştiga adepţi; dezinformare deoarece se induce în eroare în mod voit opinia publică; ideologie pentru că se încearcă impunerea unui anumit sistem de idei sau concepţii şi bani deorace sunt dedicate uneori obţinerii de venituri financiare.
 
Contracararea acestui proces în continuă dezvoltare se poate face, în primul rând, prin educaţie şi cunoaştere. Termenul presupune publicarea de informaţii false sub ”masca” unor ştiri adevărate. Principalele ”vehicule” de propagare a ştirilor false sunt mass-media şi reţelele de socializare.  Efectul ”fake news” a determinat ca în 2016 ”post-truth” (post-adevăr) să fie declarat cuvântul anului de către Oxford Dictionaries. ”Post-truth” defineşte o perioadă de timp sau o situaţie în care faptele reale devin mai puţin importante decât ceea ce crede o anumită persoană, care reacţionează emoţional într-un context al nesiguranţei şi neîncrederii. 
 

Motivaţiile furnizorilor de ştiri false

Dezbaterea despre metodele prin care putem face faţă acestui model de gândire în care ceea ce noi credem sau vrem să credem este mai important decât faptele obiective a cuprins şi România. La nivel internaţional, dezbaterea a fost provocată de votul pentru Brexit din Marea Britanie şi alegerea lui Donald Trump în fruntea Statelor Unite ale Americii. În România s-a manifestat în special în perioada electorală din 2016, dar şi în timpul protestelor din februarie 2017. De altfel, fenomenul ”fake news” s-a dezvoltat şi propagat cel mai bine în timpul unor evenimente sau situaţii limită, cu efect important asupra consumatorilor de informaţie. 
 
Site-urile din România care promovează ştiri false pretind că sunt platforme de ştiri independente, însă le lipseşte transparenţa: nu prezintă detalii despre autori şi despre redacţie, nu citează surse credibile şi nu oferă informaţii ce pot fi verificate. Toate, însă, susţin că prezintă adevărul. Mediul online este locul în care ajung informaţiile despre orice şi oricine, fără ca cineva să verifice înainte dacă sunt adevărate sau false. (Sursa foto dreapta:  International Federation of Library Associations and Institutions)
 
Furnizorii de ştiri false au, în general, două motivaţii pentru a propaga astfel de informaţii. Una, care poate fi şi cea mai importantă, este cea financiară: ştirile care devin virale pot aduce bani frumoşi din publicitate dacă numărul cititorilor care ajung în site este suficient de mare. A doua motivaţie este cea ideologică: unii furnizori de ştiri false au scopul de a avantaja un candidat, o situaţie sau un eveniment. 
 
”Oamenii cred că există două etape de gestionare a unei informaţii noi: 
1. primeşti informaţia şi o înţelegi; 
2. stabileşti valoarea ei de adevăr. 
Studiile sugerează, însă că lucrurile sunt diferite: în momentul în care ai înţeles informaţia nouă, consideri în mod automat că este adevărată. De foarte multe ori, nu se mai ajunge la etapa a doua şi atunci ajungi să consideri că este adevărat tot ceea ce ai înţeles”, susţine psihologul Daniel David, autorul lucrării „Psihologia poporului român”.
 

”Minciuna promovată la nesfârşit devine adevăr”

Informaţiile false influenţează comportamentul chiar şi atunci când oamenii ştiu că sunt false. Daniel David, profesor universitar doctor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, spune că minciuna are un efect asupra comportamentul în mod automat şi inconştient. Acesta este şi motivul pentru care sunt propagate ştirile false: ”furnizorii” ştiu că la un moment dat vor avea efect. De aici, şi maxima: ”dacă spui o minciună îndeajuns de mult, ea devine adevăr”. David recomandă ca aşa cum nu ne expunem la radiaţii sau la alimente alterate ar trebui să evităm expunerea la informaţii false: „evită sursele mass-media care oferă informaţii false, când se întâmplă să vezi o ştire falsă, schimbă postul. Faptul că ştii că este vorba despre o ştire falsă îţi dă iluzia că ai putea s-o controlezi. Greşit, ea te controlează pe tine”.
 
Sursa: oxforddictionaries.com
 
Astfel, ştirile de evitat pot fi împărţite în câteva categorii:
- ştiri false (cu informaţii inventate);
- ştiri care induc în eroare - pornesc de la date factuale ce sunt scoase din context sau îmbrăcate senzaţionalist;
- ştiri partizane - interpretări ale unor date reale, care sunt manipulate pentru a corespunde unei agende;
- ştiri de clickbait - au titluri şocante/senzaţionaliste ce îndeamnă cititorul să le acceseze şi care, de regulă, nu susţin cu informaţii promisiunile din titlu.
 

Cum recunoaştem ştirile false

Ştirile false sunt scrise evaziv şi adesea bombastic, fără să ofere surse, declaraţii sau context informaţiilor sau făcând trimiteri spre site-uri obscure. Folosesc formulări evazive de genul „s-a aflat că”, „a declarat x într-o conferinţă recentă”, „asta a spus un jurnalist de la…”, lansând adesea presupuneri, zvonuri sau conspiraţii. Au, în general, titluri şocante - unele sunt scrise cu majuscule sau conţin cuvinte scrise cu majuscule. 

Prin urmare, atunci când se citeşte o ştire bombastică oamenii ai trebui să fie atenţi şi să verifice câteva lucruri:
A auzit de site-ul respectiv până atunci? Are o casetă redacţională sau o adresă de contact?
Există mai mult decât o sursă de verificare a ştirii? Dacă nu este oficială, o ştire reală trebuie să poată fi verificată şi din alte surse.
Autorii articolului pot fi identificaţi? Există o documentare proprie sau se citează surse şi autori ce nu pot fi verificaţi?
Au titluri şocante sau cu iz conspiraţionist? Precizările din titlu sunt susţinute de conţinutul articolului.
Dacă aceste lucruri caracterizează un titlu, o ştire sau un articol este cu certitudine un ”fake news”
 

Ghid pentru combaterea ştirilor false

În România nu există studii cu privire la efectul ştirilor false, dar s-a constatat creşterea sentimentelor anti-europene odată cu dezvoltarea acestui fonomen. Cu alte cuvinte, în ţara noastră, ştirile false alimentează euroscepticismul. De asemenea, nu există niciun ghid mai mult sau mai puţin oficial care să ajute la recunoaşterea şi combaterea şltirilor false. Prin urmare, Asociaţia Forum Apulum din Alba Iulia a anunţat intenţia de a edita un astfel de ghid care se va adresa în primul rând liceenilor şi studenţilor. De altfel, asociaţia a organizat recent la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia o conferinţă pe tema ”fake news”.
 

Citiţi şi:

 

FOTO Peştera fosilă din Munţii Trascău, spectacolul subteran care bagă spaima în vizitatori

FOTO Un record dulce: cel mai mare salam de biscuiţi, preparat în cea mai mare cetate din România

Evreii bogaţi din Alba Iulia în perioada interbelică. Aveau maşini luxoase şi deţineau industria şi comerţul din oraş

Farmecul satelor de la capătul lumii: locuri uluitoare din Apuseni

Alpinist român care a supravieţuit unei avalanşe în 1987 în Făgăraş: „Am stat trei zile în nişte adăposturi de zăpadă“

Românul care a traversat Africa pe bicicletă a ajuns la destinaţie. Bogdan Marcu a pedalat 11.000 de kilometri până la Capul Bunei Speranţe

 
citeste totul despre: