Drumul de fier al Transilvaniei. Cum au construit austriecii în urmă cu 148 de ani linia ferată Arad - Alba Iulia
0
Austriecii au construit, acum 148 de ani, de la Arad la Alba Iulia, 211 kilometri de cale ferată în circa 1 an de zile. Construirea primei căi ferate din Transilvania, lucrare impresionantă pentru anii 1860, s-a datorat dorinţei austriecilor de a exploata cât mai bine bogăţiile provinciei pe care o controlau. Ţinta principală era regiunea carboniferă a Văii Jiului.
În timp, calea ferată, prin staţia Alba Iulia, a atras în circuit o bună parte din Munţii Apuseni, dar şi regiunea agricolă de pe Valea Mureşului. Primele cercetări în teren pentru construirea unui „drum de fier“ care să lege Cetatea Aradului de cea din Alba Iulia au fost făcute în primăvara anului 1862, în apropiere de actuala comună Vinţu de Jos, din judeţul Alba. Responsabili au fost ingineri englezi, care activau la „Societatea Căilor Ferate din Jurul Tisei”.
Un astfel de proiect a trezit interesul marilor bănci ale Europei. În cele din urmă, a fost aleasă Credittanstallt din Viena. Din cercul de cinci persoane influente care au impus această societate bancară a făcut parte fratele lui Francisc Iosif, împăratului Austriei, dar şi baroni evrei. Capitalul pus la bătaie a fost de 141.000 de florini. Ulterior, o parte din sumă a fost folosită pentru cercetarea zonei carbonifere a Văii Jiului. De construcţia primei căi ferate din Transilvania urma să se ocupe „Societatea anonimă de mine şi furnale din Braşov”. Linia ferată urma sa plece de la Arad, iar la final să ajungă la Braşov. Legătura cu România formată la 1859 era prevăzută prin Întorsura Buzăului.
Problemele financiare au întârziat cu câţiva ani începerea construcţiei acestui traseu, care trebuia să fie prima cale ferată spre Transilvania. Lucrările au început în anul 1867, iar la 22 decembrie 1868 linia a putut fi pusă în circulaţie. Calea ferată Arad–Alba Iulia a fost iniţial exploatată de companii private, contractul fiind preluat în anul 1884 de către compania feroviară maghiară de stat MÁV.
Gara din Simeria
Trenul inaugural, remorcat de locomotiva „RADNA“ cu numărul 8 a parcurs cei 211 kilometri, care separau oraşele Arad şi Alba Iulia, în 8 ore şi 45 de minute. „Ţăranii şi târgoveţii vedeau în carul cu foc o adevărată minune drăcească, iar domnii se minunau şi nu puteau pricepe cum fuge fără să fie tras sau împins de cineva“, se spunea într-un articol apărut în ziarul „Drumul Socialismului, la un secol de la prima călătorie pe linia Arad – Alba Iulia. Totodată, peste râul Mureş, s-a dat în exploatare un pod de fier, construit după sistemul Schiffkorn, cu o lungime de 41,2 metri.
Gara Alba Iulia
În timp, calea ferată, prin staţia Alba Iulia, a atras în circuit o bună parte din Munţii Apuseni, dar şi regiunea agricolă de pe valea Mureşului. Construcţia care a pus Alba Iulia pe harta feroviară a fost naţionalizată în 1884, de către statul Austro-Ungar. Abia în 1922 a devenit proprietate a statului român. Gara din Alba Iulia, construită tot în 1868, a fost renovată şi amplificată cu ocazia Încoronării Regelui Ferdinand cu Regina Maria (1922) şi a aniversării a zece ani de la Unirea Transilvaniei cu România.
Potrivit cercetătorului Gheorghe Fleşer, gara a fost prima clădire din oraş care a înlocuit de pe frontispiciu denumirea maghiară Gyulafehervar cu Alba Iulia. Concentrarea la Alba Iulia a nodurilor feroviare Teiuş şi Vinţul de Jos a fost o idee vehiculată în mai multe rânduri după 1918. Poartă de intrare pentru oraşul de pe malul Mureşului, gara din Alba Iulia şi-a legat existenţa de numeroasele evenimente importante ce au avut loc de-a lungul timpului. A fost martora venirii participanţilor la Marea Adunare Naţională de la 1 decembrie 1918, a generalului Henri Berthelot, în ianuarie 1919, a familiei regale care în numeroase rânduri a ales să facă voiajul până la Alba Iulia cu trenul, dar şi a oficialităţilor de la Bucureşti, în anul 2003, atunci când s-au împlinit 85 de ani de la unirea Transilvaniei cu România.
Gara Alba Iulia
În 1922, cu prilejul încoronării regelui Ferdinand şi a reginei Maria, edificiul gării a fost renovat şi amplificat. O altă renovare a avut loc în 1929, atunci când s-a sărbătorit un deceniu de la înfăptuirea actului de la 1 decembrie 1918, pentru ca ultimele amenajări să fie făcute în 2003, modificări care i-au conferit gării din Alba Iulia aspectul actual.
Se încarcă comentariile...
