Congresul SUA ar putea lucra în noaptea de Revelion pentru a evita criza fiscală

Congressmenii ar putea lucra în această noapte pentru a găsi o soluţie. FOTO: Reuters

Dezbaterea aprigă dintre republicani şi democraţi, care se desfăşoară de mai bine de un an, pare că va continua şi în ultima noapte din 2012. Congresmenii vor încerca până în ultimul moment să evite criza fiscală.

„Dacă membrii Congresului nu vor lucra toată noaptea de Revelion, asta înseamnă că preferă să petreacă decât să ne salveze ţara?” Este o întrebare postată de toţi mai mulţi americani pe site-uri publicaţiilor din SUA şi pe platforme de socializare. 

Nemulţumiţi de numeroasele impasuri în care s-a blocat această dezbatere încă de la apariţie, cetăţenii le cer liderilor să găsească un compromis. Dacă aceştia eşuează şi în ultimul moment, de la 1 ianurie 2013 vor intra automat în vigoare unele tăieri bugetare şi majorări de taxe, iar unele programe din domenii vitale precum Apărarea şi Sănătatea vor fi sistate. Situaţia poate fi evitată doar în cazul în care congresmenii găsesc o soluţie alternativă prin care să economisească suficient la bugetul de stat. 

Ideea de compromis pare că a rămas la fel de puţin probabilă chiar şi în al douăsprezecelea ceas. Pentru că, înainte de orice altceva, dezbaterea privind tăierile bugetare este o luptă politică între democraţi şi republicani. Primii sunt în favoarea majorărilor de taxe pentru persoanele cu venituri peste medie şi tăierea unor cheltuieli cu Apărarea.

De cealaltă parte, republicanii pledează pentru păstrarea reducerilor fiscale în vederea impulsionării investiţiliior şi a sprijinirii celor care creează locuri de muncă. În schimb, pentru a face economii la buget, republicanii preferă eliminarea unor beneficii sociale şi tăierea cheltuielilor cu Sănătatea. La rândul lor, democraţii resping vehement aceste propuneri: multe dintre ele au reprezentat primele puncte ale platformei electorale pe baza căreia Obama a câştigat încă un mandat de preşedinte în faţa republicanului Mitt Romney. 

Mulţi senatori republicani sunt de părere că nu se va ajunge la o înţelegere. Acest scenariu are implicaţii grave pentru economie, dând impresia de dezbinare şi lipsă de viziune comună în primul rând în faţa americanilor, dar şi a partenerilor internaţionali ai Statelor Unite. 

Dacă se ajunge în acest punct, preşedintele democrat Barack Obama trebuie să forţeze încheierea unui acord, continuă republicanii. „Preşedintele trebuie să decidă uneori că vrea ca un lucru să fie pus în practică”, a declarat Roy Blunt, senatorul republican al statului Missouri.

Congresmenii se aşteptau o astfel de acţiune din partea preşedintelui la întâlnirea care a avut loc vineri, care ar putea fi ultima înainte de izbucnirea crizei fiscale dintre şeful statului şi preşedinţii şi vicepreşedinţii Senatului şi ai Camerei Reprezentanţilor. Deocamdată, Obama nu a anunţat o altă întrevedere cu cei patru lideri ai Congresului. 

Ce este criza fiscală

Practic, măsurile ce se vor aplica automat de la 1 ianuarie vor însemna venituri şi economii în valoare de 600 de miliarde de dolari la bugetul de stat. Din această sumă, fondurile obţinute prin majoririle de impozite reprezintă aproximativ 30%. 

În ceea ce priveşte economiile, cea mai mare parte a acestora vor veni din „sechestrarea bugetului”, care presupune o tăiere automată a cheltuielilor cu aproape toate programele guvernamentale. Excepţiile notabile ale acestei măsuri sunt asigurările de sănătate pentru copii şi cheltuielile cu personalul militar. Lovituri puternice vor suferi însă fondurile pentru Apărare, care va avea un buget cu 55 de miliarde de dolari mai mic, şi administraţie – care va avea la dispoziţie cu 45 de miliarde de dolari mai puţin. 

Ce înseamnă criza fiscală pentru economie

Criza nu se va declanşa automat pe 1 ianuarie, însă odată cu intrarea în vigoare a acestor măsuri, economia americană va suferi un şoc cu potenţialul de a o rearunca în criză, spun specialiştii.

Dacă angajatorii îşi pierd reducerile fiscale şi impozitele pe muncă vor creşte, locurile de muncă nou-create vor fi mai puţine. Rata şomajului din SUA s-a situat la 7,7% în noiembrie, o scădere de 0,2 puncte procentuale faţă de octombrie, însă rămâne la o cotă considerată inacceptabilă de americani. 

Cum s-a ajuns în această situaţie

O criză nu izbuneşte de pe-o zi pe alta. În august 2011, Congresul american trecea printr-un moment identic: dacă nu era majorat plafonul datoriei publice, SUA intrau în incapacitate de plată.

Dezbaterea dintre republicani şi democraţi avea multe teme comune cu cea de acum: primii preferau măsuri pentru încurajarea angajatorilor şi reduceri de taxe pentru persoanele cu venituri ridicate, în timp ce democraţii cereau tăierea investiţiilor în Apărare şi majorarea impozitelor pentru bogaţi.

S-a ajuns la o înţelegere în ultimul moment, iar neînţelegerile dintre congressmeni au afectat evoluţia burselor din întreaga lume. 

Însă, pentru a fi de acord cu majorarea plafonului datoriei publice, republicanii au impus aplicarea automată a unor măsuri de la 1 ianurie 2013, în cazul în care nu vor reuşi să ajungă la un compromis cu democraţii pentru reducerea datoriei publice.

Imediat după încheierea acestui episod, s-a adus în discuţie criza fiscală, pe atunci aflată încă departe. Negocierile au fost demarate chiar de atunci, iar în cadrul Congresului au fost înfiinţate mai multe comisii speciale în acest sens.