Presat de Putin să  accepte o cooperare  militară şi economică mai strânsă, preşedintele Belarusului flutură spectrul unui război între Rusia şi NATO

Preşedintele Belarusiei, Aleksander Lukaşenko, consideră că relaţiile ruso-beloruse se deteriorează de la an la an, iar acest lucru ar putea duce Moscova la un război cu Alianţa Nord-Atlantică.

   „Dacă Rusia va încerca să ne încalce suveranitatea, ştiţi cum va reacţiona comunitatea mondială, va fi atrasă în război. Vestul şi NATO nu vor tolera aceasta (presupusa înfrângere asupra suveranităţii din Belarus), deoarece consideră că este o ameninţare pentru ei. Şi în asta ei (Occidentul) vor avea dreptate”, a spus Aleksander Lukaşenko într-un interviu pentru postul de radio Ecoul Moscovei. În context, Lukaşenko susţine că a avut şi o discuţie cu preşedintele Federaţiei Ruse pe acest subiect.

    „Astăzi suntem un avanpost al Rusiei. Am pus întrebarea preşedintelui Rusiei: nu admiteţi că vom lăsa tancurile să meargă spre Moscova, dacă vor veni de acolo (din Occident)? Dacă cineva va dori să lupte cu Rusia, atunci nu ne vom da deoparte”, a menţionat Lukashenko.

Preşedintele Belarusului a specificat, de asemenea, că Moscova în fiecare an „strânge şuruburile” în raport cu Minskul. Potrivit acestuia, deficitul în cifra de afaceri comercială a Federaţiei Ruse şi Belarus a ajuns la 9 miliarde de dolari. 

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko a pus la îndoială eficienţa Uniunii Vamale Euroasiatice creată de Vladimir Putin. În cadrul interviului pentru postul de radio Ecoul Moscovei, Lukaşenko a spus că Uniunea Vamală Euroasiatică nu şi-a atins scopurile, iar ceea ce s-a propus nu s-a realizat.

    „Toate procesele integraţioniste post-sovietice au fost iniţiate de Rusia, a fost interesul Moscovei. Uniunea Vamală Euroasiatică a fost iniţiată în bucătăria lui Vladimir Putin încă pe când era el tânăr. Este clar unde este interesul Rusiei aici. Oamenii se unesc iniţiază o uniune pentru a le fi mai bine, iar la noi şi în cazul Uniunii Rusia-Belarus şi în cazul Uniunii Euroasiatice lucrurile au mers în jos. Belarus a ajuns la un dificit comercial de nouă miliarde de dolari”, a spus Aleksandr Lukaşenko.

   Lukaşenko mai spune a că Federaţia Rusă, după prăbuşirea URSS, nu a plătit pentru bazele sale militare. „Două baze militare ale Federaţiei Ruse sunt situate pe teritoriul nostru. În perioada de după prăbuşirea URSS, ce aţi plătit a fost zero. De ce nu ne-aţi plătit, pentru că nu am insistat niciodată pe aceasta, deoarece apărarea belaruşilor şi a ruşilor este sfântă”, a spus Aleksander Lukaşenko.

Potrivit acestuia, aviaţia nu joacă un rol important în războiul modern. „Avionul a decolat şi va fi practic distrus instantaneu. NATO are astfel de arme. În Ucraina, în special în primele zile ale conflictului, câte avioane au fost doborâte. De ce ar trebui promovată baza?", susţine Lukashenko.

Cu toate acestea, preşedintele a subliniat că Belarusul are propriii săi piloţi militari şi a solicitat Rusiei să-i dea aeronave ruse, iar preşedintele Federaţiei Ruse i-a răspuns, la sugestia militarilor, că sunt scumpe, şi le-a propus să cumpere avioanele.

Preşedintele belarus Aliaksandr Lukaşenka a anunţat că va candida pentru un nou mandat în alegerile prezidenţiale din 2020 şi a spus că ar fi „o prostie” să se modifice constituţia pentru a-i limita numărul de mandate. Lukaşenko şi-a anunţat planurile în timp ce este presat de Moscova să accepte o cooperare militară şi economică mai strânsă, ceea ce l-a făcut să caute relaţii mai bune cu Uniunea Europeană, Statele Unite şi China.

Aproximativ 1.600 de persoane au mers pe 20 decembrie în piaţa capitalei Belarusului având pancarte albe cu dungi roşii – steagul interzis al primei republici independente din Belarus – , precum şi steaguri şi afişe ale Uniunii Europene mesaje împotriva integrării cu Rusia vecină.

Manifestanţii au scandat „Independenţa!” şi „Trăiască Belarus!”. Marşul şi mitingurile au avut loc în timp ce preşedinţii Rusiei şi Belarusului s-au întâlnit la Sankt Petersburg pentru a doua oară în ultimele zile pentru a discuta problemele bilaterale pe fondul presiunii crescute a Moscovei asupra Minskului pentru o integrare mai mare.

Pe 7 decembrie, cei doi lideri au discutat problema în staţiunea Soci de la Marea Neagră. Activiştii din Belarus au organizat proteste timp de două zile la rând.