Cum îi duce de nas Vladimir Putin pe liderii lumii

cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francoise Hollande s-au deplasat la Moscova în încercarea de a-l convinge pe Vladimir Putin să pună capăt conflictului din estul Ucrainei

Preşedintele rus Vladimir Putin încearcă să substituie acordul de pace de la Minsk cu un nou acord, care ar extinde influenţa Kremlinului asupra Ucrainei. Sub pretextul negocierilor de pace, Moscova trage de timp, pune pe piste false Occidentul, iar în acest timp lucrează la realizarea unui coridor terestru spre Crimeea.

Zile trecute, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande s-au deplasat la Kiev şi Moscova într-o încercare de a pune capăt conflictului sângeros din estul Ucrainei. Prea multe informaţii despre ceea ce au discutat cei trei lideri nu se cunosc: presa internaţională face fel şi fel de spaculaţii.

„Nu este un plan de pace oarecare. Este o foaie de parcurs spre o nouă Transnistrie sau Abhazie în Ucraina. Este un efort cinic pentru a ieşi din toate angajamentele asumate la Minsk”, a declarat, sub anonimat, un ambasador pentru „New York Times“.

Modelul Transnistrean

Planul de pace elaborat de Germania şi Franţa pentru soluţionarea crizei ucrainene este asemănător cu modelul aplicat în regiunea separatistă Transnistria, afirmă un oficial rus citat de agenţia Interfax.

„Planul de pace germano-francez are ca bază modelul aplicat în criza transnistreană. Practic, este vorba de transformarea crizei într-un conflict îngheţat“, adaugă oficialul citat de Interfax, conform EUObserver.

Cei trei lideri – Putin- Merkel-Hollande- au convenit să organizeze, duminică, o teleconferinţă. Până atunci, diplomaţii vor lucra la textul unui nou acord de pace, menit să pună capăt vărsării de sânge din estul Ucrainei. Asta după ce Merkel şi Hollande sosiseră la Moscova cu un plan propriu, ce se baza pe acordul de la Minsk.

Observatorii politici şi militari apreciază că o soluţie de pace nu va fi posibilă fără concesii acordate separatistilor proruşi din regiunile Doneţk şi Lugansk. Rămâne de văzut dacă se va găsi o soluţie acceptabilă şi pentru preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, dar şi pentru tabăra mai „militaristă“ de la Kiev.

În cercuri diplomatice germane se vehiculează ideea că SUA au încredere în tactica de negociere a Germaniei şi că acesta este motivul pentru care livrările de arme au fost înghetate la nivel de declaraţie, deocamdată, chiar dacă secretarul de stat american John Kerry a fost şi el la Kiev, zilele trecute. Dacă planul de pace eşuează duminică, atunci Washingtonul ar putea acţiona. Iar UE, probabil, va lua în discuţie noi sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse.

În textul ce se pregăteşte pentru duminică, afirmă surse diplomatice de la Berlin, citate de FAZ, este menţionată şi posibilitatea dislocării de Căşti Albastre ale ONU pentru menţinereat păcii în estul Ucrainei. 

Angela Merkel, care nu odată a avut surprize din partea preşedintelui rus, declara , ieri, în cadrul  conferinţei de Securitate de la Munchen că  „discuţiile avute ieri la Moscova nu este sigur că vor funcţiona“. „Însă este în opinia mea şi a preşedintelui francez că trebuie încercat. Datoram asta oamenilor afectaţi din Ucraina, cel puţin“, a spus ea.

De asemenea, ea a afirmat că trimiterea de arme în Ucraina nu ar ajuta. „Înţeleg dezbaterea, însă cred că şi trimiterea de şi mai multe arme în Ucraina nu ar duce la progresul de care are nevoie Ucraina. Mă îndoiesc“, a spus ea.

La rândul său, Hollande, care nu participă la conferinţa din Munchen, a declarat că această iniţiativă este printre ultimele eforturi de a aduce pacea în estul Ucrainei.

„Cred că este una dintre ultimele ocazii, de aceea am luat această iniţiativă“, a spus Hollande. „Dacă nu reuşim să găsim nu doar un compromis ci un acord de pace durabil, ştim foarte bine ce fel de scenariu va fi. Are un nume, se cheamă război“, a declarat jurnaliştilor Hollande în oraşul Tulle din centrul Franţei. 

Demersul celor doi lideri aminteşte de planul de pace privind Gerogia din august 2008. Atunci, Rusia şi Georgia au acceptat planul de pace negociat de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care prevedea retragerea majorităţii forţelor ruse şi georgiene, Tbilisi excluzand, la acel moment orice discuţie ulterioară asupra statutului teritoriilor separatiste.

La acea dată şeful statului georgian, Mihail Şaakaşvili sublinia: „Nu vrem să existe vreo îndoială asupra faptului că integritatea teritorială şi apartenenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei la Georgia ar putea fi puse vreodată sub semnul întrebării“.

Dar la mai bine de şase ani de la „instaurarea păcii“ în Georgia cele două regiuni separatiste tot nu s-au întors la Georgia, ci s-au apropiat tot mai mult de Rusia.

Rusia îşi consolidează forţele militare în Crimeea

În acest timp, Rusia îşi consolidează forţele militare din Crimeea, după anexarea ilegală a peninsulei. Mai mulţi soldaţi bine pregătiţi urmează să ajungă în regiune în viitorul apropiat.

Potrivit unui expert militar rus aceste acţiuni au loc deoarece se apropie un război de proporţii:

„Rusia îşi sporeşte prezenţa militară nu doar în Crimeea. Ea se întăreşte peste tot, dar în special aici. Ne dăm foarte bine seama că se apropie cel de-al Treilea Război Mondial“.

Potrivit presei de la Moscova, efectivul rusesc din Crimeea va fi dotat cu mai multe drone de supraveghere de tip Orlan-10, dar şi cu rachete capabile să transporte focoase nucleare la distanţe mari.

Putin mobilizează rezerviştii

Şi acţiunile Rusiei nu se opresc aici. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret cu privire la mobilizarea rezerviştilor pentru exerciţii de luptă în 2015, transmite ITAR-TASS.

Responsabili de realizarea mobilizării sunt guvernul şi administraţiile locale. Sarcina prioritară a exerciţiilor cu rezervişti va consta în perfecţionarea abilităţilor şi cunoştinţelor militare, iar accentul se va pune pe dezvoltarea capacităţilor de mânuire a echipamentului modernizat.

Armata rusă din Transnistria, activată

Geniştii din cadrul Grupului operativ al trupelor ruse de menţinere a păcii din Transnistria au început o serie de exerciţii militare, iar Ucraina a trimis soldaţi ai Gărzii Naţionale pentru a asigura securitatea de-a lungul frontierei cu regiunea separatistă moldoveană, relatează Deutsche Welle.

Potrivit presei transnistrene, „geniştii ruşi din Transnistria învaţă să instaleze şi să camufleze dispozitive explozive, să construiască fortificaţii şi bariere inginereşti şi adăposturi pentru personal şi echipamente“.

La rândul său, Ucraina a pus în aplicare noi măsuri de securitate la frontiera cu Transnistria. De la 1 februarie, segmentul de frontieră care leagă Ucraina de regiunea separatistă prorusă a Republicii Moldova, care are o lungime de 411 kilometri, este păzit nu doar de grăniceri ucraineni, dar şi de soldaţi experimentaţi ai Gărzii Naţionale, care au luptat în cadrul conflictului separatist din estul Ucrainei.

Potrivit publicaţiei ucrainene Kyiv Post, este vorba de aproape 1.000 de soldaţi. Aceştia au creat posturi de control pe traseele principale care duc spre regiunea transnistreană.

Presa ucraineană scrie despre un plan prin care Rusia ar urmări preluarea controlului asupra regiunii Odessa, pentru a îngrădi, astfel, accesul Ucrainei la mare, un plan ce ar urma să fie implementat inclusiv cu ajutorul trupelor ruse de menţinere a păcii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

La sfârşitul anului trecut, armata ucraineană a săpat un şanţ de protecţie de-a lungul segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Autorităţile de la Kiev au anunţat că, în acest fel, încearcă să împiedice accesul tehnicii militare ruseşti din regiunea transnistreană în eventualitatea în care militarii ruşi, dislocaţi în Transnistria, vor primi ordin să atace din această parte Ucraina.

Moscova negociază de pe poziţii de forţă

Şi după cum procedează de fiecare dată Rusia, pentru a negocia de pe poziţii de forţă, Moscova dă semnale că dacă Occidentul întinde coarda în Ucraina, Rusia ar putea să intervină chiar în curtea NATO, de exemplu într-un stat baltic, sau ar putea încălzi conflictul îngheţat din Transnistria. 

Forţele armate letone au identificat zilele trecute o navă militară şi un submarin aparţinând Rusiei în preajma aperlor teritoriale ale ţării, informează Ministerul Apărării de la Riga, citat de Liga.net.

Nu este pentru prima dată când navele militare ale Rusiei invadează zona economică aparţinând exclusiv Letoniei. La finele lunii noiembrie 2014 a fost depistată o navă СС-750, care de regulă însoţeşte submarinele.

Vladimir Putin îşi permite să joce dur cu Occidentul pentru că ştie că este cu cel puţin un pas înaintea Alianţei Nord-Atlantice.

Deocamdată, măsurile anunţate de NATO pentru apărarea statelor membre NATO din flancul estic sunt la început şi mai durează ceva până să fie operative.

Experţii analizează variantele prin care Vladimir Putin poate fi oprit pe actuala linie pe frontul din estul Ucrainei, cu ce costuri şi până când. Şi asta deoarece Occidentul ştie că în ultimele săptămâni Rusia a masat în estul Ucrainei trupe şi armament cu ajutorul cărora separatiştii pro-ruşi pot duce cu succes ofensiva pentru cucerirea de noi teritoriii în estul fostei republici sovietice. 

În plus, aşa cum s-a văzut săptămâna trecută, destabilizarea noi puteri de la Kiev poate fi realizată şi ea foarte uşor, prin proteste, motive de nemulţumire putând fi găsite cu uşurinţă. 

Philip Breedlove: Occidentul nu ar trebui să excludă opţiunea militară în Ucraina

Realist, Philip Breedlove, comandatul militar al forţelor NATO din Europa, a declarat sâmbătă, în marja Conferinţei pentru securitate de la Munchen, că  Occidentul nu ar trebui să excludă opţiunea militară în Ucraina. El a precizât că se referă la posibilitatea de a ajuta Ucraina cu arme şi echipament, relatează Reuters şi AFP.

"Nu cred că ar trebui să excludem posibilitatea opţiunii militare" pe lângă sancţiunile economice împotriva Rusiei adoptate de UE şi SUA, a declarat Comandantul suprem al forţelor aliate din Europa (SACEUR), Philip Breedlove, unui grup de jurnalişti, întrebat dacă susţine furnizarea de arme defensive Ucrainei în lupta cu separatiştii proruşi.

El a precizat că se referă la furnizarea de arme sau capabilităţi, nu la trimiterea de soldaţi. "Nu se vorbeşte despre soldaţi în teren", a afirmat el.

"Vorbim mai precis despre arme şi de capabilităţi. Ucrainenii au fost foarte clari în solicitările lor către toate naţiunile NATO şi către alte state", cerând "capacităţi pentru a răspunde problemelor de artilerie, problemelor de comunicare" sau material electronic foarte sofisticat, a mai spus SACEUR.

"Iată ceea ce urmează să discute naţiunile", a precizat el. "Forţele ruse", care sunt prezente, potrivit lui Breedlove, cu sutele în estul ţării, "sunt pe cale să schimbe peisajul pentru a se regăsi într-o poziţie mai bună înainte de a se contura o soluţie, oricare ar fi aceea", a spus comandatul militar al forţelor NATO despre intensificarea luptelor din estul Ucrainei în ultimele săptămâni.

"Soluţia finală în estul Ucrainei va fi diplomatică şi politică", a pledat totuşi generalul american, salutând recenta iniţiativă franco-germană pentru încheierea ostilităţilor în estul Ucrainei.

Gen. Breedlove a mai spus că propunerile făcute de preşedintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din estul Ucrainei sunt "complet inacceptabile".
 

Fără rachete antitanc şi radare moderne, armata ucraineană nu poate face faţă separatiştilor 

Iar experţii militari îi dau dreptate generalului Philip Breedlove . Armata ucraineană pierde teren în faţa separatiştilor proruşi întrucât aceştia din urmă dispun de armament superior, situaţie ce s-ar putea schimba numai dacă trupele Kievului ar primi arme moderne antitanc şi radare ce localizează piesele de artilerie ale inamicului, consideră un expert militar britanic citat într-o analiză publicată sâmbătă de BBC.

În confruntările de la aeroportul strategic din Doneţk, pierdut de trupele ucrainene după luni de lupte grele, blindajele moderne ale vehiculelor de luptă au oferit rebelilor proruşi un avantaj decisiv, apreciază Reuben Johnson, analist în cadrul Jane's Defence.

Drept urmare, guvernul de la Kiev a cerut Statelor Unite să-i furnizeze rachete antitanc Javelin şi radare de localizare a pieselor de artilerie, dar Washingtonul nu a dat curs solicitării, punând deocamdată pe primul plan implicaţiile pe care un ajutor militar acordat Ucrainei le-ar avea asupra relaţiilor cu Moscova, deşi generalul Philip Breedlove (comandantul suprem al forţelor aliate în Europa — SACEUR) şi alţi oficiali americani au recomandat furnizarea de arme Ucrainei.

„Echipamentele militare ruseşti din estul Ucrainei sunt printre cele mai bune' din dotarea armatei ruse, în timp ce 'circa 70% din rachetele antitanc ucrainene sunt vechi şi chiar expirate“, menţionează expertul citat. El precizează că aproape toate blindajele vehiculelor de luptă ruseşti sunt reactive, adică sunt constituite dintr-un strat suplimentar de cutii explozive ce acoperă tancul, astfel încât atunci când o rachetă loveşte cutia ea explodează fără să afecteze mai departe structura tancului.

În ce priveşte radarele ce permit localizarea pieselor de artilerie ale inamicului pe baza analizei traiectoriei obuzelor trase de acestea, Reuben Johnson menţionează că armata ucraineană dispune de astfel de instalaţii, dar raza lor de acţiune este redusă. Pe de altă parte, el crede că SUA nu au oferit Ucrainei radare de acest fel mai performante de teama că armata ucraineană ar putea trage împotriva pieselor de artilerie ruseşti amplasate dincolo de graniţă, pe teritoriul rus.

Cât despre balanţa efectivelor implicate în luptele din estul Ucrainei, mai multe grupuri de analiză din SUA au întocmit un nou raport pe baza informaţiilor obţinute în urma discuţiilor cu oficialii ucraineni şi din cadrul NATO, estimând astfel că la ora actuală de-a lungul liniei frontului circa 34.000 de soldaţi ucraineni se confruntă cu circa 36.000 de combatanţi rebeli, dintre care între 8.500 şi 10.000 sunt militari ruşi. În raport se arată de asemenea că, potrivit estimărilor NATO, circa 1.000 de ofiţeri din cadrul serviciilor de informaţii militare ale Rusiei (GRU) acţionează de partea separatiştilor în estul Ucrainei.

În luna septembrie, un analist militar rus, Ilia Kramnik, afirma că pe frontul din Ucraina luptă între 20.000 şi 25.000 de insurgenţi separatişti şi între 45.000 şi 50.000 de soldaţi ucraineni.