Un raport teribil şi îngrijorător. Migranţii recuperaţi de reţelele crimei transnaţionale organizate

„Peste 90% din migranţi sosesc în Europa în principal cu ajutorul unor reţele de crimă organizată. Pe viitor, ne aşteptăm ca numărul acestora să crească şi ca rezultat al măsurilor de control luate de ţările aflate pe rutele migraţiei... ne aşteptăm la o viitoare diversificare a rutelor pe măsură ce traficanţii îşi adaptează serviciile la numărul crescut de măsuri de control şi vor găsi noi căi de intrare în UE“.

Aceasta este prima şi cea mai îngrijorătoare concluzie dintr-raport-avertisment, profesionist redactat de experţii de la Interpol şi Europol, dat publicităţii în urmă cu câteva zile.

Iată rutele principale ale exodului:

.... Şi iată, extrem de îngrijorător, cum se articulează activitatea reţelelor transnaţionale de crimă organizată care acţionează şi acum de-a lungul rutelor principale, formând mai întâi centre de „regrupare” pe teritoriile de origine sau în principalele puncte de tranzit, cele mai aproape de teritoriul UE. Apoi, centre asemănătoare apar în diverse ţări din UE (veţi vedea că este unul şi pe teritoriul României, poate autorităţile noastre au de spus ceva în acest sens?), acolo de unde se ramifică rutele interne de migraţie după ce oamenii ajung pe teritoriul UE, oamenii fiind preluaţi de „reţelele interne” pentru a fi repartizaţi înspre diverse ţări europene, foarte departe de plasa de control a autorităţilor de frontieră.

Este vorba, se arată în raport, despre aproximativ 250 de asemenea „centre de preluare” conduse de reţelele de crimă organizată, „170 în interiorul UE şi 80 în afara teritoriului european". Componenta financiară a activităţii este şi ea extrem de relevantă căci, în condiţiile în care, în 2015, au intrat în UE peste 1 milion de migranţi care au plătit fiecare sume cuprinse între 3.200-6.500$, reiese că cifra totală de afaceri anuală ajunge la aproximativ 6 miliarde $. Şi, conform tradiţiei, sumele sunt plătite în cea mai mare parte în cash, de regulă la încheierea fiecărei etape a drumului sau, mai rar, la ajungerea la destinaţia finală. Celelalte forme de plată agreate sunt cele făcute de familiile deja aflate în UE sau prin circuitele bancare paralele cunoscute sub numele de de Hawala, cu "birouri" mai ales în Turcia, Irak sau în alte ţări din Orientul Mijlociu.

Reţelele de traficanţi folosesc un sistem extrem de amplu de mijloace de transport, centre intermediare de tipul taberelor de refugiaţi şi, mai ales, oferă documentele necesare pentru ca fiecare grup să poată trece cât mai uşor de punctele de control. Aspect care ridică un nou şi foarte grav aspect de securitate internă pentru toate ţările din spaţiul european, deoarece foarte mulţi dintre migranţi nu posedă documentele necesare, apelând la reţelele de crimă organizată pentru a obţine fie documente falsificate, fie unele reale (paşapoarte sau documente de identitate furate) cărora li se schimbă doar fotografia.

Din această cauză sunt evitate trecerile prin punctele de frontieră şi sunt preferate călătoriile cu autobuzul sau cu trenul, riscul fiind doar de a ajunge la un filtru sau de a prezenta actele unei patrule feroviare. În ambele cazuri, se ştie că acestea au un acces dificil sau nul la bazele centralizate de date şi acţionează în viteză, sub presiunea timpului, ceea ce creşte considerabil şansele ca falsul să treacă neobservat.

Raportul Europol/Interpol notează şi faptul că, pentru a maximiza rentabilitatea financiară a operaţiunii „documentele pot fi pur şi simplu închiriate unui migrant pentru a fi folosite doar pe o porţiune a drumului pentru a fi recuperate de persoana de contact” şi retransmise la punctul iniţial, pentru a fi vândute unui alt migrant. Astfel, „migranţii pot schimba documente de identitate de mai multe ori pe parcursul călătoriei lor spre Europa şi aceleaşi documente pot fi folosite de mai multe ori pentru grupe diferite de migranţi”.

În 2015, notează raportul, au fost identificaţi 220 de traficanţi, dintre aceştia 20% fiind specializaţi în traficul cu carne vie şi 18% fiind falsificatori de documente... Reţelele de crimă organizată nu au, de obicei, un profil fix, putând presta activitâţi în funcţie de oportunităţi, îmbinând traficul cu migranţi cu cel de droguri, arme sau carne vie destinată pieţelor ilegale de muncă din diferite ţări ale Europei occidentale.

Trenduri şi riscuri viitoare

- la nivel general, se aşteaptă o creştere a numărului de migranţi care vor încerca să ajungă în UE. Doar în Libia, 800.000 de migranţi aşteaptă să ia drumul Europei

- ne aşteptăm ca, în 2016, peste 90% dintre migranţii înspre Europa să folosească serviciile traficanţilor. Cu o creştere a nivelului de servicii pe care aceştia le oferă în Europa, odată cu închiderea frontierelor de către mai multe state din UE

- reţelele de crimă organizată profesioniste vor înlocui treptat toate reţelele ocazionale. Fenomenul este vizibil deja, la scară mare, în Turcia, Egipt şi Libia. Se poate extinde în continuare.

- va creşte şi nivelul „policriminalităţii” legate de dezvoltarea reţelelor de traficanţi. Ne aşteptăm să se dezvolte contrafacerea de documente în sprijinul activităţii reţelelor respective. În ţările de destinaţie pentru migranţi, ne aşteptăm să crească nivelul de exploatare a acestora pe pieţele de muncă la negru.

Previziuni care trebuie luate extrem de în serios, mai ales că relaţia UE-Turcia rămâne încă extrem de incertă, ceea poate, în orice moment, determina redeschiderea robinetului migraţiei înspre Ruta Balcanică. Dar şi, odată cu sosirea verii, ridicarea nivelului de alertă asupra reluării activităţii reţelelor care activează în Mediterana centrală, profitând de haosul din Libia.

Este foarte posibil să fie activate şi alte rute, pe măsură ce tinde să se formeze un punct major de presiune la graniţa de sud-est a Turciei, în contextul intensificării violenţelor din Orientul Apropiat. Dar şi al reluării luptelor în Nagorno-Karabah, posibilă sursă de explozie pentru situaţia din Caucazul de Nord.

Ce va face Europa? Printre altele, în aşteptarea unui foarte important Summit în luna iunie, pregăteşte iniţiative legislative legate direct de controlul graniţelor şi, în acelaşi timp, al migraţiei economice interne. Măsuri despre care vom vorbi în detaliu atunci când vă vom prezenta documentele confidenţiale trimise acum cancelariilor europene, unele chiar senzaţionale şi prefaţând ceea ce ar putea fi o reală „fortăreaţă europeană”.

Numai că, în condiţiile în care continuă şi acum diferenţele majore de abordare din partea multor state europene în ce priveşte problema migraţiei, este foarte posibil ca disensiunile să continue şi să împiedice o politică europeană coerentă. Mai ales dacă, aşa cum se aşteaptă unele surse, va urma o ceartă majoră asupra propunerii menţinute de Comisie privind cotele obligatorii de migranţi.

Între timp, noile fluxuri sunt deja formate, ca cel din Libia, aşteptând activarea „rutelor de vară”, la orizont fiind, pentru 2016, aproape o dublare a cifrelor dramatice de anul trecut...

EDOC_May-2