Premierul ungar Viktor Orbán are probleme din cauza eficacităţii scăzute a vaccinurilor chinezeşti

Premierul ungar Viktor Orban s-a vaccinat cu vaccinul chinezesc de la Sinopharm

Ştirile privind eficacitatea scăzută a vaccinurilor chinezeşti nu i-au căzut bine premierului ungar Viktor Orban a cărui ţară a folosit pe larg serurile chinezeşti şi ruseşti, neaprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului.

Directorul Centrului Chinez de Control al Bolilor a recunoscut într-o conferinţă pe tema vaccinării că produsele chineze „nu au rate de protecţie foarte mari” şi că este posibil să se recurgă la a treia doză de vaccin Sinopharm, pentru a creşte eficacitatea. Guvernul maghiar a plătit deja un preţ ridicat pentru vaccinurile chineze. O investigaţie a presei independente ungare arată că Budapesta a plătit 30 de dolari pentru o doză de Sinopharm, aproape dublu faţă de varianta Pfizer-BioNTech. Mai mult, tranzacţia s-ar desfăşura printr-o firmă controlată din umbră de apropiaţi ai puterii. Acum, dacă vor fi necesare trei doze, pentru a creşte eficacitatea, afacerea cu chinezii se va dovedi chiar şi mai păguboasă pentru statul ungar.

 Însuşi Viktor Orbán s-a fotografiat pe când i se inocula vaccin chinezesc, într-un gest de frondă la adresa Europei. Anunţul directorului Centrului Chinez de Control al Bolilor care a recunoscut într-o conferinţă că vaccinurile chineze „nu au rate de protecţie foarte mari” a fost urmat de linişte din partea oficialilor chinezi, iar mass-media controlată de Orbán a trecut subiectul sub tăcere.

Pe Facebook, ştirile despre rata scăzută de eficacitate a vaccinurilor chineze s-au răspândit rapid. István Vágó, fostă vedetă de de televiziune şi acum politician de opoziţie, care a publicat un link cu informaţiile din presa internaţională, i-a supărat pe cei de la Mandiner, un site pro-guvernamental.

Acesta a susţinut că articolele în cauză nu se refereau la vaccinul Sinopharm, pe care guvernul maghiar l-a cumpărat, ci doar la Sinovac, un alt vaccin chinez, pe care guvernul nu l-a comandat. De fapt, ambele vaccinuri sunt menţionate în articole. Dar asta nu a împiedicat situl pro-guvernamental să-l acuze pe István Vágó că „incită împotriva vaccinurilor chinezeşti”.

 Pentru prima dată, un înalt responsabil chinez din domeniul sănătăţii a recunoscut, recunoaşte public că vaccinul anti-COVID produs în ţara sa are o eficacitate relativ mică, comparativ cu serurile care au la bază tehnologia ARN mesager.

Directorul Centrului de control şi prevenire a bolilor, Gao Fu, a făcut mărturisirea într-un rar moment de slăbiciune, arată BBC. El a recunoscut, în cadrul unei conferinţe de presă, că vaccinul produs în ţara sa „nu are un nivel de protecţie foarte ridicat”, motiv pentru care guvernul Chinei are în vedere administrarea combinată a două seruri, pentru o eficacitate sporită.

Ulterior, reponsabilul a revenit asupra declaraţiilor sale, afirmând că spusele lui au fost interpretate eronat. A precizat că „eficacitatea tuturor vaccinurilor din lume e când mai mare, când mai mică”. El a mai adăugat că este de datoria oamenilor de ştiinţă să arate cum poate fi îmbunătăţită eficacitatea serurilor.

Este pentru prima oară când un oficial chinez recunoaşte public că vaccinurile chinezeşti, care folosesc virusuri inactivate pentru a declanşa reacţia imunitară, au o eficacitate relativ scăzută, comparativ cu vaccinurile produse prin tehnologia ARN mesager, arată cotidianul francez Le Monde.

Un alt responsabil al Centrului de control şi de prevenire a bolilor, Wang Huaqing, a declarat că cercetătorii chinezi lucrează pentru dezvoltarea unui vaccin pe bază de ARN mesager, care a intrat deja în faza de teste clinice. Responsabilul nu a furnizat însă termenul de la care noul produs ar urma să intre pe piaţă.

Vaccinul rusesc a făcut şi mai multe victime politice în două state membre UE. Ministrul ceh de Externe, Tomas Peticek a fost demis, luni, a anunţat biroul preşedintelui Milos Zeman, pe Twitter, pe motivul că s-a opus achiziţionării şi folosirii vaccinului rusesc Sputnik V. Ministrul de Interne, Jan Hamacek va prelua interimar postul.

Este vorba de a doua demitere a unui ministru din cabinetul ceh pe motivul refuzului achiziţionării vaccinului rusesc împotriva Covid-19. Săptămâna trecută, Jan Blatny, ministrul sănătăţii, a fost şi el demis din acelaşi motiv, şi înlocuit cu Petr Arenberger, care este de acord cu testarea în Cehia a acestui vaccin.

Petricek a mai spus, jurnaliştilor, însă, că demiterea sa a fost legată pe lângă refuzul vaccinului, şi de opoziţia sa faţă de implicarea companiei ruseşti Rosatom în construcţia unei centrale nucleare.

„Nu e niciun secret că am fost un cui în talpa preşedintelui de multă vreme. Motivele sunt centrala nucleară, unde am spus mereu că siguranţa trebuie să fie cea mai importantă, şi vaccinul Sputnik, pentru că sănătatea cetăţenilor este esenţială pentru mine”, a spus ministrul demis.

Experţi în securitate din ministerele cehe ale internelor şi externelor au pledat în mod repetat cu guvernul să nu includă Rosatom în construcţia centralei pentru a evita situaţia în care Kremlinul ar şantaja guvernul ceh.

Preşedintele ţării, premierul şi miniştrii inustriei şi comerţului au ignorat avertismentele. Alte firme care au participat la licitaţie includ firme din Franţa, Coreea de Sud şi SUA-Canada.

Nu este primul scandal iscat de Sputnik V, anterior, întregul guvern al Slovaciei s-a prăbuşit din cauza controverselor legate de vaccinul rusesc. Ulterior, Slovacia şi Rusia au intrat în conflict diplomatic după ce autorităţile slovace s-au plâns că Rusia le-a trimis un vaccin neconform.

Pandemia a făcut victime mai ales în rândul miniştirilor Sănătăţii. Cel mai recent caz este demisia ministrului austriac al sănătăţii, Rudolf Anschober, care, potrivit Euronews, şi-a motivat plecarea din funcţie pe fondul extenuării provocate de gestionarea crizei Covid. „În 15 luni m-am simţit de parcă ar fi fost 15 ani”, a spus Anschober, adăugând că în toată această perioadă nu a avut nicio singură zi liberă, ceea ce i-a afectat sănătatea. 

„Pandemia i-a făcut în multe ţări peste noapte drept cei mai importanţi şi puternici membri ai guvernelor respective: de peste un an miniştrii sănătăţii se bucură în toată lumea de o atenţie deosebită, respectiv sunt supuşi unor presiuni politice, ceea ce s-a soldat în multe locuri cu demisii”. În perioada pandemiei „au aruncat prosopul“ trei miniştri ai sănătăţii din Cehia,  în România trei, dacă îl punem la socoteală şi pe Vlad Voiculescu, demis astăzi de premierul Cîţu,  dar şi demisiile miniştirilor Sănătăţii din Slovenia, Polonia, Spania sau Brazilia.