Măscăriciul care poate decide viitorul Italiei: Beppe Grillo, asul din mânecă al lui Berlusconi?

Beppe Grillo, liderul Mişcării Cinci Stele FOTO Reuters

Pe fondul nemulţumirilor şi dezgustului faţă de clasa politică, în Italia partidul comediantului Beppe Grillo, Mişcarea Cinci Stele, câştigă pe zi ce trece tot mai mulţi susţinători, fapt care îngrjiorează marile partide din Cizmă. În cazul unui alianţe între stângistul Pierluigi Bersani şi fostul premier Mario Monti, Silvio Berlusconi ar putea să apeleze la ajutorul lui Grillo.

Grillo (64 de ani), caracterizat de cotidianul „The Guardian” drept „un comediant cu caracter vulcanic”, şi-a început cariera în anii '70, iar după mulţi ani pe scenă şi pe micile ecrane, italianul a decis să se implice în „reformarea din temelii a Italiei”. A început prin manifestaţiile numite „Vaffanculo Day”, în care milita împotriva corupţiei, împotriva parlamentarilor condamnaţi şi a presei susţine de partidele politice. La protestele organizate în 2005 şi 2007 au participat mii de oameni, militanţii fiind atraşi prin intermediul blogului lui Grillo; de altfel, cel mai citit blog din Italia.

Numit „politicianul online”, Grillo a fondat în 2009 Mişcarea Cinci Stele, care curând a început să aibă „priză” la public, cotidianele internaţionale notând chiar că e „o modă” în Italia să susţii mişcarea politică a comediantului. Marte parte din activitatea „grillinilor” este, de fapt, desfăşurată online.

Astăzi, cu doar câteva zile înainte de alegerile din Italia, Mişcarea Cinci Stele se află pe locul trei, cu 17,5% din intenţia de vot, potrivit unui sondaj SWG. Partidul lui Grillo este depăşit doar de Partitto Democratico al lui Pierluigi Bersani şi Partidul Libertăţii al lui Berlusconi. Dacă la alegerile de pe 24 şi 25 februarie, Grillo menţine scorul din sondaje, partidul său nu numai că va obţine un număr considerabil de locuri în Parlament, dar va fi decisiv în ceea ce priveşte viitorul Italiei.

Potrivit presei din Peninsulă, pentru a forma un guvern, Bersani, liderul partidului de centru-stânga Partitto Democratico, ar intenţiona să se alieze cu premierul demisionar Mario Monti, a cărui formaţiune se află acum pe locul patru în sondaje, cu 6 procente sub Mişcarea Cinci Stele. În acest context, singura opţiune a lui Berlusconi este să se alieze cu Grillo.

Mişcarea „grilliană”, un succes la alegerile locale şi regionale

Marile partide din Peninsulă au şi de ce să se teamă. Anul trecut, la nici trei ani de la înfiinţarea Mişcării Cinci Stele, doi reprezentanţi ai partidului au înregistrat victorii răsunătoare la alegerile locale şi regionale. Astfel, în luna octombrie 2012, Mişcarea lui Grillo a câştigat cele mai multe voturi la alegerile din Sicilia şi tot anul trecut un „grillian” a învins în Parma, unul dintre cele mai bogate oraşe din Peninsulă.

„Ne atacă, sunt terorizaţi, pentru că facem ceva excepţional. Chiar vom câştiga alegerile!”, a declarat anul trecut Beppe Grillo.

Programul lui Grillo? Anti-orice şi săptămână de muncă de 20 de ore

Potrivit „Financial Times”, mişcarea lui Grillo este, de fapt, un protest naţional şi reprezintă revolta italienilor împotriva clasei politice, parazitate de corupţie şi clientelism. Mişcarea şi-a câştigat şi mai mulţi adepţi în era Berlusconi (1994-2012), când corupţia şi clientelism au atins cote paroxiste. De aceea, mulţi locuitori din Cizmă văd în partidul lui Grillo o speranţă.

Membrii Mişcării Cinci Stele sunt tineri, idealişti şi fără experienţă în domeniul politic. Mai exact, tocmai ce căuta Grillo, care de-a lungul timpului a încurajat implicarea tinerilor în politică.

Însă, ca orice alt partid, şi Mişcarea lui Grillo, care se prezintă drept un antidot pentru corupţia din politică, are un program şi o ideologie. Comediantul vrea să aplice măsuri „idealiste, populiste şi iniţiative anti-corupţie”, nota săptămâna trecută Agenţia France Presse. Programul său are la bază cinci piloni: transportul, dezvoltarea, apa curentă, accesul la Internet şi mediul înconjurător.

Mai exact, Grillo vrea o săptămână de lucru de 20 de ore, Internet pentru toată Peninsula, tablete pentru elevi, o economie „verde” şi reduceri de taxe. De asemenea, Grillo susţine acordarea „unui venit minim de cetăţenie” pentru şomerii italieni, de 1.000 de euro pe lună timp de trei ani, reducerea drastică a cheltuielilor militare, retragerea Italiei din zona euro, reducerea cu 70% a salariilor politicienilor şi eliminarea finanţărilor publice acordate partidelor. Totodată, „grillini” vor să înlocuiască PIL-ul (n.r. - Produsul Intern Brut) cu BIL-ul (n.r. - Fericirea Internă Brută).

Măsurile lui Grillo sunt privite cu scepticism atât de presa internaţională, cât şi de contracandidaţii săi. Fostul premier tehnocrat Mario Monti consideră programul comediantului „o catastrofă economică”, în timp ce Bersani spune că Grillo e „de un populism cras”, un politician care nu are nicio soluţie reală pentru problemele Italiei.

„Politicianul online”, singur împotriva tuturor

Fiind împotriva clasei politice şi aruncând mereu săgeţi otrăvite către liderii italieni, nu putem spune că Grillo ar putea să se alieze cu vreunul dintre adversarii săi. Lui Mario Monti îi spune „rigos Montis”, pe Bersani l-a catalogat drept „zombie”, iar pe Berlusconi l-a poreclit „piticul nebun”.

În aceste condiţii, este greu de crezut că vreunul dintre liderii politici va apela la ajutorul său. Totuşi, dorinţa puternică a lui Berlusconi de a deveni a patra oară premier ar putea fi mai presus de orice alte „mici” neînţelegeri.

O sută „grillini” în Parlament

Grillo, care este singurul „autorizat” să vorbească în numele partidului, spune că aproximativ o sută de „grillini” vor intra în Parlament. Comediantul a mai spus că parlamentarii aleşi din rândul mişcării nu se vor numi „parlamentari”, ci „reprezentanţi ai poporului italian”.

Însă ce se va întâmpla cu Mişcarea Cinci Stele în Parlamentul italian? Presa internaţională semnalează că partidul lui Grillo nu are structură, iar procesul de decizie este concentrat în mâinile comediantului.

Odată ajunşi în Parlament, „grillini” au trei variante: fie partidul capată o structură şi nişte reguli, după care dezvoltă tactici şi politici de guvernare, fie vor face exact ce le spune Grillo sau vor fi „înghiţiţi” de un alt grup parlamentar (probabil, cel al lui Berlusconi). Cert este că imediat ce vor ajunge în legislativ, „grillini” vor fi cu ochii pe colegii lor şi îi vor critica dur.