Adevărul Live: A izbucnit deja războiul civil în Ucraina?

Jurnalistul Mircea Barbu şi specialistul în geopolitică Marius Văcărelu au fost în studioul Adevărul pentru discuta despre evenimentele din ultimele 24 de ore, care ameninţă să rupă Ucraina în două.

Având în vedere actuala criză din Ucraina, greşim dacă ne amintim de Iugoslavia?

Marius Văcărelu: Greşim pentru că Iugoslavia era o federaţie care avea, din punct de vedere constituţional, germenii separaţiei. Faptul că a rezistat aproape 12 ani, a fost din punct de vedere economic, juridic, administrativ un miracol. În acel moment, Iugoslavia era o ţară care şia dezvoltat un mecanism de control.

Ucrainan este totuşi un stat unitar. Nu neapărat şi funcţional, dar este unul unitar şi are o altă modalitate de pierdere a unor teritorii. Am scris încă din 2010, 2011 că Ucraina nu va rămâne între aceleaşi graniţe.

Era de aşteptat să vedem noi focare separatiste în Est?

Mircea Barbu: Eu personal mă aşteptam la asta. Am vorbit cu destul de mulţi oameni şi toţi îmi spuneau că există mişcări în toate regiunile şi că se aştepta un astfel de fenomen. Cred că acum evenimentele au luat amploare pentru că este un efect postCrimeea şi pentru că Moscova pune presiune şi încurajează aceste mişcări în diferite zone – nu poate fi prezentă peste tot. Moscova împinge limitele şi încearcă să exploreze această fisură a comunităţii internaţională.

Expansiunea va fi către Doneţk pentru că Tiraspol nu ar fi acceptat asta cu uşurinţă, pe când Doneţk vrea ruperea de Ucraina.

De ce încă sperăm că Transnistria este încă în siguranţă?

Marius Văcărelu: Transnistria este o problemă de mai mulţi ani, dar trebuie să înţelegem că Moldova, chiar dacă ar dori, nu are resurse militare şi nu se va putea opune. Dacă ar fi să spargi această Republică Moldova, cât ar dura? Nu mult, nu este un teritoriu mare şi nu are importanţă strategică.

Lucrurile acestea sunt oarecum naivităţi să ne gândim la ele. Tiraspolul îşi joacă o carte pe care o cunoaşte, dar comunitatea internaţională priveşte cum Ucraina îşi joacă rolul, mai ales că se apropie alegerile prezidenţiale. Aceste operaţiuni nu sunt doar un răspuns strict al unei ţări, ci trebuie să le privim şi într-o cheie electorală.

Când într-o ţară se alege şeful statului sau prim-ministrul, oamenii îşi pun încredea în acea persoană pentru absolut orice problemă. Acesta devine omul aflat asupra tuturor. Iar într-un astfel de context, Ucraina are probleme economice. sociale şi tertoriale grave. Omul de rând vrea un conducător care să vină cu rezultate imediate.

Tocmai în ideea acestor alegeri, programate de 25 mai, autorităţile par că încearcă să minimalizeze atenţia publică dinspre estetul Ucrainei. Cum se explică lipsa de informaţii?

Mircea Barbu: Nu cred că există o lipsă de informaţie, ci cred că majoritatea canalelor de ştiri acordă importanţa cuvenită. Însă guvernul de la Kiev nu vrea o intervenţie violentă pentru că armata ucraineană este net inferioară armatei ruse. În al doilea rând, dacă începe războiul civil, alegerile vor fi suspendate, iar efortul Euromaidanului se va pierde şi s-ar putea prelungi.

Crezi că oamenii au încredere că unul dintre principalii candidaţi le poate aduce o viaţă mai bună?

Mircea Barbu: Nu ştiu ce să cred pentru că nu am fost încă în partea de Est a Ucrainei. Din ce am vorbit cu câţiva activişti, se pare că există o oarecare speranţă de reînnoire şi că noul preşedinte va aduce o schimbare, nu neapărat proeuropeană.

Care sunt şansele ca ucraineni să-şi construiască propria democraţie?

Marius Văcărelu: Cea mai mare problemă provine tot din interior. Ucrainenii ştiu foarte bine care sunt problemele interne şi că „lupul îşi schimbă părul şi năravul ba”. Dacă pui aceiaşi oameni care s-au dovedit incompetenţi şi corupţi, crezi că vor deveni dintr-o dată mai buni, mai inteligenţi, mai capabili. Statul ucrainean are nevoie de oameni de valoare, dar şansele sunt foarte mici în următorii câţiva ani. Acum sunt aceiaşi parlamentari, în mare măsură, iar sistemul economico-administrativ este prost organizat.aceşti oamenii trebuie să se reinventeze, altfel vor cădea mai rău, pentru că ucrainenii de rând au prins gustul victoriei obţinute în piaţă.

Ce s-ar putea schimba?

Marius Văcărelu: Dacă vor izbuti să vină cu ceva, destul  e repede, în max 3, 4 luni măsuri care să îndrepte oarecum spre mai bine ţara, care este aproape în prăpastie, faptele lor vor cântări foarte greu. Politicienii de acum se bucură de un oarecare avantaj faţă de 2013, pentru că acum se bucură de sprijinul occidentului, inclusiv cu bani.

Proruşii vor fi dispuşi să accepte să rămână într-o Ucraină unită cu condiţia aplicpării reformelor?

Mircea Barbu: Nu se pune problema unei alipiri la Rusia, ci a autonomiei. Aşa putem interpreta ezitarea trimiterii trupelor într-un conflict clasic. Cred că dacă Ucraina lua paşii necesari pentru implementarea unor reforme, nu se ajungea la criza de acum. Pentru că cei din estul Ucrainei se simt nereprezentaţi.  Acesta este un semn că oamenii de acolo vor o viaţă mai bună şi o mai bună reprezentare la nivel local. Nu se pune problema unei alipiri.

În contextul acestei dorinţe acute de schimbare, la ce ne putem aştepta la sfârşitul lunii mai, oamenii neavând totuşi un candidat care să-i reprezinte?

Mircea Barbu: Nu cred că Iulia Timoşenko va reveni la putere. Există un întreg suport ăpentru respingerea acestei candidaturi şi nu va avea suportul Estului. Nu cred căa ceste alegeri vor avea loc într-un ritm normal, ci s-ar putea să fie amânate pentru că sunt în pragul unui război civil.

Chiar şi amânarea ar fi o lovitură puternică. Ce ar însemna pentru Euromaidan?

Marius Văcărelu: Nu cred că le vor amâna. Nu cred că vor ieşi suficient de muţi oameni în stradă pentru a amâna alegerile. O astfel de chestiune ar perturba existenţa normală a statului şi în mijlocul acestei probleme se naşte dorinţa de pace.

În Ucraina de est, unde sunt cele mai puternice proteste, venitul este mai mare decât în cealaltă parte a ţării, aşa că apare acel sentiment că din ceea ce muncim noi îi ducem în spate şi pe alţii. În momentul de faţă este o situaţie care oferă suficiente motive de frustrare pe care le poţi manipula într-un fel sau altul. Politica la nivel real nu se face numai cu flori şi mângâieri pe cap, ci şic u manipularea anumitor categorii de persoane, unificare mai multor dorinţe ale cetăţenilor înspre o direcţie sau alta. locuitorii din Doneţk, Harkov, Slaviansk sunt nevoiţi să îşi vadă de viaţa lor, dar să meargă totuşi al servici în fiecare zi şi să aibă linişte în oraş, cum nu este linişte, cum să munceşti bine şi temeinic? Şi chiar dacă reuşeşti, cum să-ţi vinzi produsele, dacă nu vin clienţi? Aceste chestiuni subminează economia zonelor respective. Cineva câştiga în această luptă va atrage loialitatea populaţiei. Trebuie să înţelegem că oamenii sunt adepţii mişcărilor sociale, dar să fie de o zi, două sau trei.

În spate oamenii încearcă să-şi ducă existenţa normală. Un război nu presupune aşa ceva, ci înseamnă mulţi oameni care sunt mult mai activaţi, presupune o cădere economică. Mişcările acestea sociale de protest nu pot să dureze foarte mult; oamenii se vor sătura pentru că vor începe să vadă pierderile.

Mircea Barbu: Din experienţă personală, în oraşul Alep din Siria, la ora nouă dimineaţa. Am fost în ambuteiaj de trafic, în plin război civil, ţară care are mult mai multe probleme decât Ucraina. Oamenii erau totuşi în trafic, la semafor şi erau într-o funcţionalitate disfuncţională.

Mariu Văcărelu: Dar nu este totuşi un război civil.

Mircea Barbu: Eu cred că post-2003, cu 150.000 de morţi şi şase milioane de refugiaţi, este un rzăboi civil total

Mariu Văcărelu: 150.000 de morţi în trei ani înseamnă o medie de 50.000 de morţi în fiecare an, împărţită la 52 de săptămâni înseamnă aproape 1.000 de morţi, dar dintre aceştia nu sunt doar civili, ci sunt şi militari şi rebeli, iar câţi din cei care luptă în Siria sunt 100% sirieni? Aici e un pic diferit.

Mircea Barbu: Nu mai putem vorbi de războaie clasice, convenţionale, totale, fie ele civile sau internaţionale. Post 2003, post Irak, vorbim de războaie de uzură, care nu sunt legitime tot timpul, care nu sunt recunoscute de puterile care le sprijină şi printre care viaţa aşa-zisă normală se desfăşoară oarecum. Cred că avem acum o situaţie oarecum similară cu cea din Orientul Mijlociu.

Dacă va exista într-adevăr un război, la o oră distanţă de locul de conflict vei putea cumpăra liniştit cei ai nevoie, chiar internetul va funcţiona fără probleme. Dar asta nu ia din legitimitatea războiului. Eu cred că avem de-a face cu un conflict care se încadrează în tiparele post-2003.

CITEŞTE MAI MULT

„Primăvara rusă“: Cum sunt învăţaţi „turiştii“ ruşi să provoace haos în Ucraina, cu arma la purtător. Deşi forţele speciale ruseşti sunt suspectate pentru atacurile care au lovit mai multe părţi ale Ucrainei la sfârşitul săptămânii, cei mai mulţi dintre agresori susţin că fac parte dintr-o comunitate de cetăţeni nemulţumiţi. Între timp, ruşii curajoşi care visează reînvierea U.R.S.S. sunt învăţaţi, pas cu pas, ce să facă pentru a destabiliza Kievul, prin intermediul unui website: „Primăvara rusă“.

Urmaşii Romanovilor aprobă anexarea Crimeei de către Rusia. Sancţionarea Rusiei după ce a integrat Crimeea este „absurdă", a apreciat marea ducesă Maria Vladimirovna de Rusia, şefa Casei Imperiale Romanov, într-un interviu pentru ediţia de luni a cotidianului rus Izvestia, relatează AFP.

Traian Băsescu: Moscova poate face conflictele îngheţate să explodeze. Pe rând sau toate deodată. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, din Portul Constanţa, la scurt timp după ce a vizitat distrugătorul USS Donald Cook, că situaţia din Ucraina, provocată de acţiunile Federaţiei Ruse, reprezintă un risc şi la adresa securităţii României. Băsescu a punctat că nu este un adversar al Moscovei, însă a subliniat că liderii de la Kremlin provoacă instabilitate în regiune.

Ucraina: moştenirile otrăvite ale unei istorii fără noroc. Tensiunile ce-i înverşunează pe cetăţenii Ucrainei unii împotriva altora reflectă memoria însângerată a unei istorii strivite în îmbrăţişarea sufocantă a marilor puteri din jur. Punctul nevralgic al conştiinţei naţionale ucrainene e legătura foarte strânsă cu Rusia, în urma unei istorii împletite, de voie, de nevoie, de peste un mileniu încoace.

Adevărul Live: Război civil în Ucraina? General (r) Mihai Mărgărit: „Ceea ce se întâmplă în Ucraina astăzi era previzibil”. Generalul (r) Mihai Mărgărit, fost şef al Direcţiei Informaţii Militare din cadrul MApN, a discutat cu jurnalistul Cristian Unteanu, în cadrul emisiunii Adevărul Live, despre posibilitatea declanşării unui conflict sau a unei serii de conflicte majore în estul şi sudul Ucrainei, despre posibila reacţie a comunităţii internaţionale la acţiunile Rusiei şi despre consecinţele acestora pe plan militar şi diplomatic.

Imperialismul rus - eurasianism şi totalitarism „heideggerian“ (I). În afară de motivele economice sau istorice, conducerea Federaţiei Ruse mai are un motiv pentru care a declanşat războiul împotriva Ucrainei. Acesta ar putea fi cel mai important imbold care „îi mână în luptă” pe decidenţii politici din Rusia, deasupra cărora tronează preşedintele dictator Vladimir Putin.

Reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU: Rusia îndeamnă Kievul să nu folosească forţa în estul Ucrainei. Reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU privind situaţia din Ucraina a început luni dimineaţă la New York, după ce Kievul şi Moscova au cerut o întâlnire în acest sens. În ultimele două zile, sediile mai multor administraţii regionale din cel puţin şapte oraşe ucrainene au fost ocupate de militanţi ruşi.