Război de secesiune la Facultatea de Istorie. Fostul decan liberal vrea să înfiinţeze o facultate unică în lume: Studiul Patrimoniului
0
În aceste zile, Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti este teatrul unui război de ”secesiune”: un grup de dascăli, susţinut de fostul decan Vlad Nistor (deputatul PNL), propune ruperea instituţiei în două pentru a înfiinţa o nouă Facultate de Studiu al Patrimoniului.
Marea majoritate a profesorilor acuză faptul că, sub masca dezvoltării studiului istoriei, ar fi de fapt orgolii şi interese personale pentru a ajunge la putere, iar o astfel de scindare nu e oportună.
Întregul scandal a izbucnit odată cu memoriul trimis de Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei (DIAAIA), din cadrul Facultăţii de Istorie, rectoratului Universităţii Bucureşti privind înfiinţarea unei noi instituţii de învăţământ ce ar purta titulatura de ”Facultatea de Studiu al Patrimoniului”.
Noua facultate ar trebui să preia de la Facultatea de Istorie nu doar întreg departamentul mai sus amintit, ci şi o bună parte din patrimoniul material, săli de studiu, amfiteatre, bibliotecă etc. Iniţiatorii proiectului sunt deputatul liberal prof. Vlad Nistor, fost decan al Facultăţii de Istorie în perioada 2004-2012, Daniela Zaharia, lector-universitar la aceeaşi facultate, împreună cu întreg departamentul DIAAIA.
Iniţiativa acestora a stârnit un val de nemulţumire şi de furie din partea celorlalţi profesori de la Facultatea de Istorie. Aceştia îşi acuză colegii, pe care-i numesc „secesionişti”, de o „amputare a facultăţii”, de „încălcarea legislaţiei în vigoare”, care „aduce prejudicii reale şi grave programelor de studii acreditate în cadrul Facultăţii de Istorie”.
Mai mult, „secesioniştii” sunt acuzaţi că „nu ştiu să piardă”, aluzie la faptul că, deşi toţi decanii Facultăţii de după Revoluţie au fost profesori de Istorie Antică, după ce a ajuns decan un profesor de la un alt departament (Adrian Cioroianu - specializat în Istoria Contemporană a Românilor) îşi „iau jucăriile şi pleacă din cadrul facultăţii”. La alegerile pentru ocuparea funcţiei de decan din 2012, s-au confruntat Daniela Zaharia, profesor de Istorie Antică, susţinută de Vlad Nistor, şi Adrian Cioroianu. În urma concursului organizat de Universitatea Bucureşti a câştigat cel din urmă.
Vlad Nistor: ”Nu înţeleg de ce se înjură unii pe alţii”
Fostul decan al Facultăţii de Istorie, Vlad Nistor, nu neagă că el este iniţiatorul unui memoriu de înfiinţare a unei facultăţi ce vizează studiul patrimoniului, dar afirmă că iniţiativa aparţine colegilor săi din cadrul DIAAIA. El a uitat să precizeze însă că este printre cei care au votat pentru înfiinţarea unei astfel de facultăţi în şedinţa din cadrul departamentului.
„Am depus personal un memoriu către Ministerul Educaţiei Naţionale de constituire a disciplinei de studiu al patrimoniului, iar acest lucru ţine în exclusivitate de analiza ministerului. A fost o solicitare făcută în nume personal, în calitate de profesor de Istorie Antică şi de cetăţean. Am constat că universităţile din România, în domeniul pe care eu îl servesc, trebuie să iasă din secolul XIX şi să intre în secolul XXI. Colegii mei de la Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei a Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti au avut o şedinţă în care şi-au arătat disponibilitatea constituirii unei astfel de facultăţi, adresându-se rectorului, care să analizeze oportunitatea înfiinţării unei astfel de facultăţi. (...) Demersul iniţiat de mine este o procedură tehnică care merită o dezbatere naţională, nu este ceva care să rămână doar în Universitatea din Bucureşti. Din acest punct de vedere trebuie apreciată poziţia ambilor miniştri, şi a domnului Pricopie, şi a domnului Costoiu, care au înţeles exact despre ce este vorba, de un demers teoretic, de o nouă paradigmă academică, atâta tot. Aceste domeniu trebuie să fie unul interdisciplinar, au ce căuta acolo şi clasiciştii, şi fizicienii, şi chimiştii etc.”
În ceea ce priveşte reacţia colegilor săi care se opun proiectului de constituire a Facultăţii de Studiu al Patrimoniului, Vlad Nistor ne-a declarat că totul a degenerat într-un conflict de orgolii. „Nu înţeleg de ce se înjură unii pe alţii, sunt motive care îmi scapă, totul a degenerat într-o bătălie de orgolii care mă depăşeşte cu totul şi pe care nu o înţeleg în niciun fel. În Facultatea de Istorie, totul a degenerat într-un conflict personal şi nu înţeleg de ce. E mult prea rău”, a concluzionat fostul decan al Facultăţii de Istorie.
Daniela Zaharia: „O astfel de facultate este o necesitate chiar stringentă în România”
La rândul ei, lectorul-universitar Daniela Zaharia infirmă că proiectul creării unei noi facultăţi are vreo legătură cu „personalitatea domnului Cioroianu”. Ea îşi acuză colegii care nu sunt de acord cu înfiinţarea noii facultăţi de faptul că nu înţeleg noul domeniu, însă, cu timpul, „vor înţelege o paradigmă intelectuală care li se explică”, crede Zaharia.
„Sunt colegi, printre care se numără şi domnul decan (Adrian Cioroianu – n.r.), care au alte viziuni epistemiologice, legate de înţelegerea domeniului. Noi am lansat o idee, o propunere. Nu am anunţat că de mâine facem o facultate nouă. Această propunere va fi dezbătută public. Cuvântul patrimoniu are o accepţiune generală care este foarte ataşată de istorie, însă ceea ce se înţelege acum prin heritage studies (studii de patrimoniu - n.r.) este diferit în lumea largă. În România, noi nu ne tratăm bine patrimoniul, tocmai pentru că la nivel academic nu s-a făcut saltul epistemiologic care să aducă lucrurile la nivelul secolului XXI. Vrem să impulsionăm lucrurile în acest sens. O astfel de Facultate de Studiu al Patrimoniului este o necesitate chiar stringentă în România. Priviţi discuţiile publice despre felul în care este afectat patrimoniul. Sunt foarte multe iniţiative care încearcă să protejeze patrimoniul, dar totul se produce la un nivel care nu este încă coagulat ştiinţific. (...) Este o nervozitate între unii colegi. Nu toţi colegii au o perspectivă foarte limpede asupra propunerii noastre. Este o chestiune de înţelegere a metodei de lucru, iar colegii noştri nu sesizează la ce ne referim. Sunt convinsă că, în timpul, vor înţelege o paradigmă intelectuală care li se explică. (...) Este adevărat că din 1990 şi până în 2012, decani au fost profesori de Istorie Antică (Zoe Petre, Alexandru Barnea, Vlad Nistor n.r.). Proiectul nostru nu are nicio legătură cu personalitatea domnului Cioroianu. Dacă era vorba despre o supărare, plecam imediat după ce domnul Cioroianu a câştigat concursul pentru a fi decan”, a declarat Daniela Zaharia.
Andrei Pippidi: ”Pretenţiile acestora de a ocupa două etaje din Facultatea de Istorie sunt absurde”
De partea cealaltă, profesorul universitar Andrei Pippidi consideră inacceptabilă „ciuntirea” Facultăţii de Istorie.
„Un asemenea demers de a rupe Facultatea de Istorie este complet inoportun. Nimic nu justifică asta, în afară de interese cu totul personale ale acestor colegi, a căror ambiţie este mult mai mare decât îmi puteam închipui. Este de neconceput ca o facultate care a luat fiinţă în vremea lui Vodă-Cuza, care l-a avut ca prim profesor de Arheologie pe Odobescu, să se scindeze în felul acesta, să rămână ciuntită, numai pentru că un grup turbulent doreşte să îşi dezvolte cariera în altă parte. Pretenţiile acestora de a ocupa două etaje din Facultatea de Istorie sunt absurde, în condiţiile în care avem greutăţi să intrăm noi cu studenţii noştri în spaţiul Facultăţii de Istorie care a devenit destul de neîncăpător”, a declarat revoltat Andrei Pippidi.
De altă părere este Zoe Petre, fost decan al Facultăţii de Istorie, care susţine înfiinţarea unei astfel de facultăţi pe motiv că ar putea fi o experienţă interesantă pentru toate universităţile din România.
„Există foarte multe facultăţi cu acest profil în străinătate de unde s-au inspirat şi colegii mei. Va fi o facultate unde se va studia patrimoniul material şi patrimoniul intelectual, care va îngloba managementul monumentelor şi arheologia, dar şi conservarea patrimoniului. O mulţime de lucruri care nu impietează asupra istoriei. În momentul de faţă, în orice facultate este loc de foarte puţină creştere şi dezvoltare. Facultatea de Istorie a crescut foarte mult între anii 1990 şi 2000, după această perioadă lucrurile s-au stabilizat. Cu actualul număr de ore alocat pentru istorie în şcoli, facultatea nu mai poate recruta oameni. Trebuie inventat ceva aparte. Din cauza sistemului Bologna numărul de ore de istorie este aproape insignifiant. Tocmai pentru că există în România, această facultate ar putea să fie o experienţă interesantă pentru toate Universităţile. Cred că este o iniţiativă care merită să fie luată în considerare. Nu este menită să supere pe nimeni. Nu înţeleg de ce unii s-au supărat”, a afirmat prof. univ.dr. Zoe Petre.
Marius Diaconescu: ”Nu există nicăieri facultăţi de studiul patrimoniului”
Profesorul de istorie Marius Diaconescu o contrazice însă şi afirmă că nu există nicăieri vreo „facultate de studiu al Patrimoniului”. „Pentru o minimă documentare, am căutat pe internet cât mai multe informaţii. Am lăsat la o parte universităţile din Statele Unite, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud sau Zimbabwe, pentru că sistemul de învăţământ din România este sau vrea să fie integrat în primul rând în Europa. Nicăieri nu am găsit facultăţi sau departamente de studiu al patrimoniului. Există centre de studiu al patrimoniului, fie în cadrul unei facultăţi, fie ca suprastructură care reuneşte specialişti din mai multe facultăţi. Poate ar fi nimerită o discuţie în viitor despre centrele din universităţile occidentale. Oferta de studii este, în special, axată pe mastere, mai puţin pe licenţă. Pentru că în Europa occidentală masteratul, ştim cu toţii asta, dar nu vrem să înţelegem, are rolul formării specialistului pentru piaţa muncii”. Marius Diaconescu încheie printr-un apel la unitate adresat colegilor săi şi la crearea unei facultăţi mai puternice. „Vă rog să facem o Facultate de Istorie mai puternică. Trebuie să diversificăm oferta de specializări adresate studenţilor, dar nu prin fracturarea facultăţii”.
Mihail Bumbeş: ”Este o luptă pe faţă împotriva actualei conduceri a Facultăţii de Istorie”
Revoltat de decizia de a scinda Facultatea de Istorie este şi Mihail Bumbeş, absolvent al instituţiei anterior amintite şi fost cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Acesta afirmă că ceea ce i se pare cu adevărat deranjant este pretenţia aşa-zişilor „secesionişti” de a pune monopol pe predarea istoriei vechi.
„Este o absurditate faptul că oamenii care au condus 22 de ani Facultatea de Istorie au descoperit peste noapte că este nevoie de o Facultate de Patrimoniu. Nu s-a făcut nicio cercetare de piaţă, niciun studiu despre necesitatea unei astfel de facultăţi. De fapt, este o luptă de orgolii şi pentru putere. Dacă se dorea o Facultate de Patrimoniu, în primă fază se înfiinţa un departament în cadrul Facultăţii de Istorie pentru a se observa evoluţia şi necesitatea unei astfel de structuri separate. Atâta vreme cât există Facultate de Urbanism, atât timp cât în Facultatea de Istorie s-a propus înfiinţarea unui master pe acest domeniu, mi se pare absurd să fie înfiinţată brusc o astfel de facultate care să scindeze Facultatea de Istorie. Ceea ce mi se pare deranjant este faptul că cei care au iniţiat acest demers vor cumva să deţină monopolul pe predarea istoriei vechi. Odată înfiinţată această facultate, studenţii de la Facultatea de Istorie vor fi obligaţi să vină la Facultatea de Studiu al Patrimoniului pentru a face Istorie Veche. Prin acest demers, studiul Istoriei în Facultatea de Istorie va fi practic mutilat de cei care au condus timp de 22 de ani această instituţie de învăţământ superior. Este total absurd. D-na Zaharia, care a pierdut concursul pentru a fi desemnată decan în faţa domnului Cioroianu, încearcă să îşi ia revanşa, să spargă Facultatea de Istorie pentru a fi şi ea decan. De ce nu au înfiinţat această facultate cât a fost decan domnul Nistor? Este o luptă pe faţă împotriva actualei conduceri a Facultăţii de Istorie”, a spus Mihail Bumbeş.
Adrian Cioroianu: ”Niciun departament al Facultăţii de Istorie nu va pleca în altă parte”
Actualul decan al Facultăţii de Istorie, Adrian Cioroianu, a declarat că se va lupta pentru integritatea facultăţii pe care o conduce şi va propune spre analizare Consiliului Facultăţii oportunitatea înfiinţării în cadrul instituţiei a unei specializări dedicate studiului patrimoniului. Mai mult, istoricul afirmă că, dacă asupra acestei probleme se va întreprinde orice presiune politică, o va respinge şi o va denunţa.
„Majoritatea colegilor m-au mandatat să susţin integritatea Facultăţii de Istorie care va propune spre studiu toate epocile istorice şi întreaga istorie a României, întreaga istorie universală, inclusiv antichitatea. Niciun departament al Facultăţii de Istorie nu va pleca în altă parte. Fiecare cadru didactic este liber să îşi dea demisia sau să se transfere dacă consideră. În calitate de membru al Consiliului de Administraţie, voi cere elaborarea unui studiu amănunţit din care să rezulte eventuala necesitate a creării unei Facultăţi de Patrimoniu. Nu voi accepta nicio clipă că istoria veche, istoriografia, istoria artei şi alte discipline conexe să se facă în altă facultate de vreme ce ele se predau actualmente în Facultatea de Istorie. Voi respinge şi voi denunţa orice presiune politică dacă se va întreprinde în viitor. Facultatea trebuie să rămână deasupra politicii, Altfel, putem vedea în ce măsura o specializare a studiului patrimoniului în cadrul Facultăţii de Istorie la nivel de master sau de licenţă este viabilă, doar după consultare şi aprobarea Consiliului facultăţii”, a afirmat Adrian Cioroianu.
Cum priveşte Universitatea din Bucureşti ideea înfiinţării unei Facultăţi de Studiu al Patrimoniului
„Universitatea din Bucureşti analizează oportunitatea înfiinţării unei noi Facultăţi de Studiu al Patrimoniului şi va demara un studiu de fezabilitate şi o analiză economică prin care să determine dacă această iniţiativă este sustenabilă financiar”, este răspunsul dat de Universitatea din Bucureşti (UB) la solicitarea ziarului ”Adevărul”: Redăm mai jos răspunsurile Universităţii din Bucureşti la întrebările adresate de ”Adevărul”:
Care este procedura prin care se poate înfiinţa o nouă facultate în cadrul UB, care sunt factorii de decizie? Se poate pune în practică dacă actualul Consiliu de Administraţie al Facultăţii de Istorie a trimis o scrisoare deschisă prin care a arătat că nu aprobă acest demers?
Procedura de înfiinţare a unei facultăţi în cadrul unei instituţii de învăţământ superior este reglementată de art. 132, alin. (2), din Legea Educaţiei Naţionale, conform căruia orice facultate se înfiinţează, se organizează sau se desfiinţează la propunerea şi cu aprobarea Senatului universitar, prin Hotărâre a Guvernului. În ceea ce priveşte orice program de studii care ar urma să funcţioneze în cadrul facultăţii, acesta trebuie să fie propus de Consiliul facultăţii, avizat de Senatul universitar şi trebuie să parcurgă toţi paşii privind autorizarea şi acreditarea la ARACIS. Consiliul Facultăţii de Istorie este de acord cu înfiinţarea unui program de studii de licenţă dedicat Patrimoniului, însă nu agreează plasarea acestuia, cel puţin pentru moment, într-o nouă Facultate.
Care este punctul de vedere al conducerii UB referitor la această iniţiativă? Ar fi oportună înfiinţarea unei noi facultăţi, cu argumente pro sau contra?
Universitatea din Bucureşti analizează oportunitatea înfiinţării unei noi Facultăţi de Studiu al Patrimoniului şi va demara un studiu de fezabilitate şi o analiză economică prin care să determine dacă această iniţiativă este sustenabilă financiar.
Atât conducerea Universităţii din Bucureşti, conducerea Facultăţii de Istorie, cât şi Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei agreează înfiinţarea unui program de studiu despre Patrimoniu şi aşteaptă Hotărârea de Guvern prin care se va clarifica dacă noul program va fi inclus în domeniul Istorie sau va constitui un domeniu de sine stătător.
De asemenea, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie şi Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei susţin integritatea Facultăţii de Istorie şi asigură că nu se pune problema multiplicării sau a dublării programelor de studii deja existente în această facultate.
Cum i-ar afecta o eventuală înfiinţare a noii facultăţi acum, înainte de examenele de admitere, pe tinerii care vor să studieze Istoria la UB şi cum ar influenţa cifrele de şcolarizare, discutate deja de Ministerul Educaţiei, şi puse în dezbatere publică de săptămâna trecută? Este posibilă o astfel de modificare cu puţine luni înainte de admitere?
Deoarece înfiinţarea unui nou program de studii de licenţă este o procedură de durată, nu se poate vorbi despre posibilitatea înmatriculării de studenţi pentru anul universitar 2013-1014 şi, deci, nici despre o modificare a cifrelor de şcolarizare sau a procesului de admitere în anul 2013.
Ce s-ar întâmpla cu actualii studenţi ai Facultăţii de Istorie din cadrul UB în cazul ruperii ei în două facultăţi distincte?
Deoarece o posibilă scindare a facultăţii nu este previzibilă în viitorul apropiat, această problemă nu se pune. În orice caz, toţi studenţii care sunt înmatriculaţi în anul I de studii într-o facultate obţin diploma de la facultatea respectivă.
Academicianul Ioan Aurel Pop: ”Tendinţa actuală în Europa este de unificare a mai multor specialităţi”
La solicitarea cotidianului ”Adevărul”, rectorul Universităţii "Babes-Bolyai", istoricul Ioan Aurel Pop, şi-a exprimat părerea despre oportunitatea înfiinţării unei Facultăţi de Studiu al Patrimoniului. „O asemenea specializare legată de patrimoniu este binevenită să se facă în cadrul Facultăţii de Istorie. La fel de bine se poate realiza în cadrul altei facultăţi. O facultate se întemeiază, însă, prin Hotărâre de Guvern. Nu e doar la latitudinea unei facultăţi să decidă divizarea ei sau la latitudinea Senatului unei universităţi să decidă înfiinţarea unei facultăţi. Se fac propuneri de către toţi aceştia, dar, conform Constituţiei şi a Legii Educaţiei, este nevoie de o Hotărâre de Guvern. Pe de altă parte, tendinţa actuală în Europa este de unificare a mai multor specialităţi şi de creare a unor facultăţi mari în care puterea să cadă pe departamente. În Italia, de exemplu, s-au desfiinţat multe facultăţi specializate şi s-au creat doar departamente în cadrul altor facultăţi care sunt foarte bine finanţate şi operează în diferite domenii. A crea o specialitate dedicată patrimoniului este un lucru bun, dar ideea de creare a unei facultăţi pentru acest domeniu este împotriva trendului european, care nu merge spre divizare, ci spre unificare. Vă dau un exemplu cunoscut de mine. La Universitatea din Padova, toate facultăţile care aveau ca profil studiul limbii italiene, al limbilor străine, slave etc. s-au unit într-o facultate mamut în care foarte puternice sunt departamentele”, a concluzionat acad. Ioan Aurel Pop.
Se încarcă comentariile...
