Raportul studenţilor cu privire la respectarea propriilor drepturi: „Progresăm, dar prea încet“

Raportul studenţilor cu privire la respectarea propriilor drepturi: „Progresăm, dar prea încet“

FOTO: ANOSR

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a transmis noul raport cu privire la modul în care se respectă drepturile studenţilor în universităţi. Concluzia: sunt în continuare probleme în legătură cu principalele facilităţi destinate studenţilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Redăm mai jos comunicatul transmis de ANOSR

Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului este una dintre principalele realizări ale ANOSR deoarece a fost adoptat la propunerea federaţiei, la sfârşitul a mai bine de cinci ani de negocieri. Astfel, studenţii se bucură actul normativ care reglementează toate drepturile, dar şi obligaţiile pe care le au, începând cu data de 30 martie 2012, când a fost adoptat prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 3666, fiind prima iniţiativă legislativă exclusiv studenţească. Primul raport care monitoriza situaţia respectării Statutului Studentului a fost lansat de ANOSR în anul 2012 a fost urmat de alte trei, în anii 2014, 2015 şi 2016.

Care sunt concluziile la care am ajuns?

Studenţii sunt implicaţi prea puţin în procesul de elaborare şi revizuire a planurilor de învăţământ. Acest lucru este total neproductiv şi desconsideră statutul studenţilor de parteneri egali în procesul de învăţământ. Prin urmare, se impune introducerea în Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, a prevederii conform căreia studenţii vor fi prezenţi în Consiliile departamentelor într-un procent de minim 25%.

Din păcate, acţiunile de propagandă politică încă sunt prezente în mediul universitar. Totodată, în multe universităţi întâlnim persoane cu funcţii de conducere care ocupă, simultan, şi funcţii politice. ANOSR militează în continuare pentru introducerea în legislaţie a incompatibilităţii dintre funcţiile de conducere din mediul academic şi funcţiile politice, acesta reprezentând un pas semnificativ în vederea depolitizării sistemului universitar.

Numărul universităţilor care oferă studenţilor posibilitatea de a dobândi credite ECTS pentru activităţile de voluntariat este în continuare foarte mic, fiind universităţi care acordă aceste credite numai pentru anumite proiecte derulate în universitate, considerăm această măsură limitativă pentru studenţi.

Centrele de Consiliere şi Orientare în Carieră rămân în continuare ineficiente, în acelaşi timp rata abandonului universitar fiind mare, asemenea numărului studenţilor care au terminat o facultate şi ajung să lucreze într-un alt domeniu. Evaluarea prestaţiei cadrelor didactice şi publicarea rezultatelor acestor evaluări rămân în continuare inaccesibile, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a transparenţei instituţionale, respectiv o ignorare sistematică a opiniei studenţilor cu privire la modul în care se desfăşoară procesul educaţional.

Locurile de cazare rămân o problemă care persistă în rândul studenţilor din România, motiv care ne face să punctăm, din nou, importanţa dublării subvenţiei pentru cămine. Universităţile încă solicită de la studenţi diverse taxe pe care le catalogăm nejustificate sau chiar ilegale, introduse ca soluţii pentru a atrage fonduri inclusiv de la studenţi din cauza finanţării insuficiente a sistemului educaţional de la sistemul de stat.

Un prim aspect îmbucurător pe care l-am constat în urma răspunsurilor reprezentanţilor studenţilor este acela că, faţă de anul precedent, există progrese în ceea ce priveşte respectarea drepturilor studenţilor în universităţi, aceştia declarându-se mai mulţumiţi din unele puncte de vedere comparative cu anul 2016.

Un aspect care s-a schimbat recent este legat de taberele studenţeşti, care erau oferite numai studenţilor înmatriculaţi la buget, iar acesta reprezenta o formă de discriminare a studenţilor care studiază în regim cu taxă. Între timp, în urma demersurilor ANOSR, începând cu anul universitar 2017-2018, şi studenţii de la forma de învăţământ „cu taxă” vor beneficia de locurile oferite în cadrul Programului Naţional „Tabere Studenţeşti”.

Concluzionând, afirmăm că, deşi se observă anumite progrese în respectarea drepturilor studenţilor în universităţile din România, mai sunt încă multe capitole unde e nevoie de îmbunătăţiri.

Despre Raportul naţional privind respectarea prevederilor Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului pentru anul universitar 2016-2017

Prezentul document a pornit din dorinţa şi necesitatea deopotrivă de a afla cum percep reprezentanţii studenţilor respectarea şi punerea în aplicare a drepturilor pe care studenţii le au şi care sunt diferenţele dintre ce este scris într-un regulament şi ce se întâmplă în mod real în universităţi. În acest sens, în perioada 26 octombrie – 31 octombrie 2017 a fost aplicat un chestionar  organizaţiilor membre ANOSR, la care au răspuns reprezentanţi ai studenţilor din 18 universităţi de stat, respectiv 12 centre universitare (Alba-Iulia, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oradea, Petroşani, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş, Timişoara), din toate regiunile ţării. Acest raport reflectă perspectiva organizaţiilor studenţeşti şi a reprezentanţilor studenţilor asupra implementării şi respectării Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului în universităţile din România, perioada de referinţă fiind anul universitar 2016-2017.

„Drepturile studenţilor se câştigă în urma unor eforturi deosebite, însă apărarea respectării acestora reprezintă un travaliu semnificativ. Obtuzitatea anumitor cadre didactice din conducerile instituţiilor de învăţământ superior din România, dar şi a unor profesor deconectaţi de spiritul Procesului Bologna, conduc la situaţii abuzive. De asemenea, este deranjant faptul că în continuare universităţile reprezintă, pe alocuri, enclave politice, mai mult sau mai puţin făţiş. Aceste practici trebuie să îşi găsească un sfârşit în cel mai scurt timp. În plus, faptul că studenţii, dar şi toate persoanele interesate, nu au acces la rezultatele evaluării prestaţiei cadrelor didactice reprezintă o lipsă de transparenţă care produce efecte negative în relaţia dintre corpul studenţesc şi cadrele didactice. Trecând peste faptul că profesorii din universităţile publice de stat sunt plătiţi din banii contribuabililor şi au responsabilitatea de a răspunde public pentru activitatea lor, procesul educaţional ar putea fi îmbunătăţit considerabil prin implementarea opiniilor venite din partea studenţilor” – Marius DEACONU, preşedinte ANOSR

 

citeste totul despre: