RAPORT Mai puţin de un sfert dintre copii au mers la after school anul trecut

Mai puţin de un sfert dintre copii au frecventat programe de tip after school în anul şcolar 2012-2013. Numărul redus la elevilor care beneficiază de acest serviciu este efectul lipsei acestui tip de programe la nivel naţional, dar şi al lipsei banilor părinţilor, care nu-şi permit astfel de servicii, oferite contra cost de cele mai multe ori, arată un studiu realizat de World Vision.

Organizaţia World Vision a prezentat, marţi, un program de cercetare privind nevoia de programe de tip "Şcoală după şcoală", studiu realizat în 11 judeţe din ţară, pe un eşantion de 830 de părinţi, potrivit Mediafax.

Potrivit cercetării, venitul mediu lunar al familiei are valori până la 2.250 lei/ pe lună în cazul a 78,8% dintre persoanele investigate, iar 31,8% dintre acestea au venituri sub 750 lei/lună/familie.

Situaţia diferă, la acest capitol, de la un judeţ la altul. Astfel, peste 50% din persoanele investigate în judeţele Dolj şi Vaslui au declarat că au un venit mediu lunar pe familie sub 750 lei.

În acelaşi timp, aproape trei sferturi dintre respondenţii din judeţele Constanţa, Vaslui şi Vâlcea şi 945 din Dolj declară venituri sub 1.500 lei/lună/familie.

Doar în judeţele Bistriţa şi Hunedoara, 24,5%, respectiv 36% dintre respondenţi au declarat venituri de peste 3.000 lei/lună/familie.

Conform studiului, puţin peste un sfert din respondenţi declară că în comunitatea din care fac parte există servicii publice de tip "Şcoală după Şcoală" (SDS) şi doar puţin peste 10 la sută ştiu că în comunitatea lor există servicii private de acest fel. Peste jumătate din respondenţi, însă, afirmă că în comunitatea lor nu există acest tip de serviciu sau nici măcar nu cunosc.

RAPORT Scoala Dupa Scoala

O altă problemă identificată se referă la posibilitatea înfiinţării acestor servicii în mediul rural.

"Există o diferenţă semnificativă în privinţa resurselor materiale, financiare şi umane disponibile la nivelul autorităţilor locale rurale dar şi în privinţa disponibilităţii financiare ale părinţilor pentru susţinerea acestor servicii. Mai mult, analiza pe judeţe a gradului de acoperire a acestui tip de servicii la nivelul comunităţii, scoate în evidenţă că absenţa serviciilor este corelată cu gradul de sărăcie. Astfel, familiile cu venituri mai mici şi în care copiii ar putea beneficia cel mai mult de existenţa unui asemenea serviciu au acces mai redus la serviciul SDS. Rata cea mai mare de răspunsuri «nu există servicii» este înregistrată mai ales în judeţele sărace ale ţării, respectiv în judeţele în care venitul mediu lunar pe familie este sub 750 lei", se arată în raportul de cercetare.

Iniţiatorii documentului atrag atenţia că lipsa acestor programe, publice sau private, este înregistrată mai ales în judeţele sărace ale ţării şi în mediul rural.

"Lipsa serviciilor este cu atât mai mare cu cât venitul mediu lunar pe familie este mai mic (sub 750 lei/lună/familie). Acoperirea cu servicii «Şcoală după şcoală» este de cinci ori mai mică în rural faţă de urban. Numai 11,6 la sută dintre părinţii intervievaţi declară că au copii înscrişi în programe publice şi 5,6 la sută în programe private. Efortul financiar făcut de părinţi pentru susţinerea copiilor în program, în anul şcolar 2012-2013 a fost scăzut, în special pentru serviciile publice", se mai arată în studiu.

Astfel, pentru jumătate dintre copiii care frecventează servicii publice de tip after school şi pentru sub un sfert din cei care au frecventat servicii private, părinţii nu au plătit nimic, indiferent de venitul mediu al familie.

Preţuri public vs privat

"Părinţii au plătit mai mult pentru accesarea serviciilor private faţă de cele publice. Astfel, dacă cele mai mari sume plătite pentru serviciile publice (de doar 7,3 la sută dintre părinţi) nu au depăşit 400 de lei/copil/lună, peste jumătate dintre părinţii copiilor care au accesat serviciile private au plătit peste 400 lei pentru fiecare copil pe lună. Doar 18,9 la sută dintre serviciile furnizate în regim privat sunt acoperite de organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu sectorul public, în timp ce restul de 81,1 la sută funcţionează în regim de serviciu plătit. Costurile pentru un serviciu privat sunt, în unele cazuri, prohibitive şi generează surse de inegalitate între copii", reiese aceeaşi cercetare.

Din analiza răspunsurilor părinţilor, pe judeţe, s-a constatat că există diferenţe mari în privinţa accesului copiilor la astfel de programe.

Dolj şi Vâlcea, judeţele codaşe

"Constatăm o situaţie dificilă în judeţele Dolj şi Vâlcea, unde niciun copil din eşantionul analizat nu a accesat servicii publice «Şcoală după şcoală», iar în judeţele Constanţa şi Hunedoara doar câte un copil. Se înregistrează, de asemenea, un nivel scăzut de participare a copiilor în judeţele Cluj şi Dâmboviţa, unde 2,2 la sută şi respectiv 3,2 la sută dintre copiii părinţilor intervievaţi au accesat serviciile în anul şcolar 2012-2013. Serviciile private nu au fost deloc accesate în judeţele Constanţa, Cluj, Vaslui, Alba şi Dâmboviţa", se mai arată în raport.

Motivele menţionate de părinţi pentru a explica neaccesarea acestor servicii (publice sau private) sunt diverse: lipsa acestor servicii în comunitatea din care fac parte (37 la sută), copiii sunt îngrijiţi de bunici (14,9 la sută), programul părinţilor (15,2 la sută) sau costul prea mare al accesării serviciului (11,7 la sută). Lipsa serviciului din comunitate este invocată de 30,1 la sută de părinţii din rural, comparativ cu 6,9 la sută în urban.

Aproape toţi părinţii chestionaţi (93 la sută) doresc să îşi înscrie copiii în astfel de programe, însă un sfert dintre ei declară că nu au resurse financiare pentru susţinerea unui astfel de program.

Analiza directă a chestionarelor arată disponibilitatea a trei sferturi dintre părinţi (72,8 la sută) de a-şi înscrie copiii în programul "Şcoală după şcoală" în schimbul unei contribuţii, fie şi minime.

Dintre cei 72,8 la sută dintre părinţi care ar fi dispuşi să aloce o sumă de bani pentru program, 37,9 la sută alocă sub 100 lei pe lună pentru un copil.

Bani investiţi de părinţi

"Suma cu care părinţii afirmă că sunt dispuşi să contribuie pentru susţinerea copilului este diferenţiată după mediul de rezidenţă al respondenţilor. Părinţii din mediul rural într-o proporţie mai mare faţă de cei din urban declară că nu pot aloca nici un ban pentru program sau sumele alocate sunt de sub 100 lei/lună/copil. La celălalt pol, chiar dacă vorbim de procente deosebit de mici, sume de peste 100 lei/lună/copil, sunt dispuşi să plătească mai mulţi părinţi din mediul urban (52,2 la sută) faţă de mediul rural (18,3 la sută)", se mai arată în raportul de cercetare.

Iniţiatorii studiului au mai stabilit că şi venitul mediu lunar al familiei influenţează cuantumul disponibil pentru susţinerea programului, acesta crescând proporţional cu venitul mediu lunar al familiilor respondenţilor.

Astfel, 41 la sută dintre respondenţii cu un venit sub 750 lei familie/lună declară că nu pot contribui cu nimic pentru susţinerea copilului într-un astfel de program sub unu la sută dintre aceşti respondenţi pot aloca sume între 200 şi 400 lei/lună/copil. La polul opus, jumătate din respondenţii care declară venituri de peste 4.000 lei/lună/familie (29 respondenţi) afirmă că pot aloca sume de peste 300 lei lună/copil.

Ajutor pentru teme şi meditaţii

Părinţii care vor ca şi copiii lor să frecventeze astfel de programe îşi doresc ca acestora să li se dea sprijin pentru efectuarea temelor şi meditaţii.

"Deşi într-un procent scăzut, alături de activităţile din sfera educaţională, părinţii încep să acorde importanţă dezvoltării psihologice a copilului, dezvoltării creativităţii, învăţarea limbilor străine. Pregătirea, formarea, specializarea şi profesionalizarea resurselor umane implicate în programele «Şcoală după şcoală» este cu atât mai importantă cu cât obiectivele nu se limitează la servirea unei mese calde şi oferirea unui mediu securizant după orele de şcoală, ci acoperă toate ariile de dezvoltare a copilului", se mai arată în studiu.

Directorul de Advocacy World Vision România, Daniela Buzducea, a declarat marţi, la evenimentul de lansare a raportului de cercetare, că astfel de programe pot să răspundă unor probleme majore de pe agenda publică a ultimilor ani - absenteismul şcolar, părăsirea timpurie a şcolii şi procentele tot mai mici de promovabilitate la examenele naţionale -, care, în opinia ei, ar trebui să fie asumate politic.