O nouă sesiune de Bacalaureat afectată de fraude

Şi sesiunea de Bacalaureat din toamnă este afectată de fraude. Elevii din două clase de la două licee din judeţul Constanţa au fost prinşi de camerele de luat vederi în timp ce făceau schimb de ciorne.

Tezele acestora au fost anulate şi elevii prinşi au pierdut examenul şi posibilitatea de a se prezenta la el în următoarele două sesiuni.

În plus, asupra Inspectorului Şcolar General de la Vâlcea planează suspiciunea de a fi modificat opt note de la teza de limba română, aşa cum scrie presa vâlceana. Corpul de Control al ministrului a fost trimis la faţa locului în urmă cu o săptămână, dar ministrul păstrează o tăcere suspectă asupra faptelor găsite la faţa locului.

Toate aceste evenimente se întâmplă în ciuda cererii exprese a premierului, „toleranţă zero la corupţie”, care se înscrie în aria de ipocrizie a decidenţilor di educaţie.

Există o cale simplă de a stârpi corupţia la examene, stipulată şi în metodologia de desfăşurare a Bacalaureatului: verificarea post factum a tezelor rămase în centrele zonale de evaluare, acolo unde procentele de promovare şi notele obţinute ridică mari semne de întrebare.

Cel puţin la teza de limba şi literatura română există subiecte a căror rezolvare presupune o contribuţie personală relevantă, un eseu sau un comentariu pe text.

Ei bine, nu-i posibil ca mai mulţi elevi să rezolve subiectele cu aceleaşi propoziţii, idei, greşeli de gramatică sau ortografie. Este suficientă inspectarea rezolvărilor la aceste subiecte pentru a afla unde s-a copiat şi unde nu.

Înregistrările date de camerele de luat vederi ar da, chiar prin lipsa minutelor când au fost închise, alte dovezi asupra fraudelor.

Totul este aşa de simplu, dacă ar exista dorinţa şi voinţa să se facă lumină, nu să se meargă pe soluţia dată de Inspectorul General de la Gorj, „hoţul neprins este negustor cinstit”.

Se poate merge apoi la supraveghetorii din clasele unde s-au constat fraude, aceştia pot fi anchetaţi inclusiv de către organele de urmărire penală, acolo unde este cazul, sau sancţionaţi cu excluderea din învăţământ pentru abuz i serviciu.

Dacă s-ar proceda aşa în câteva cazuri, toţi cei angrenaţi în Bacalaureat şi-ar da seama că există o mare probabilitate de a fi descoperite fraudele şi, după un timp, s-ar potoli şi ar da posibilitatea unui tablou corect şi riguros al situaţiei învăţământului românesc furnizat de examenul de Bacalaureat.

Doar ipocrizia, mistificarea şi dorinţa de a ascunde sub preş realitatea din învăţământul românesc împiedică ministrul, inspectorii şi alţi factori de decizie să ia asemenea măsuri de asanare a examenelor, care continuă să fie trucate şi corupte.