Şi de bine despre Evaluările Naţionale

Subiectele de la Evaluarea Naţională pentru clasa a VI-a, la matematică, au constituit o surpriză plăcută. Aşa trebuie alcătuite subiectele de la toate etapele de examinare, inclusiv la teze. În primul rând, de apreciat faptul că proba s-a numit „Matematică şi Ştiinţe”, o construcţie agregat, interdisciplinară, aşa cum nu s-a acceptat la elaborarea planului cadru pentru gimnaziu.

Echipa de inovare curriculară, iniţiată de Ministrul Educaţiei, a propus astfel de discipline agregat: Ştiinţele mediului, Ştiinţele vieţii, Educaţie pentru societate, Matematică-Informatică, dar nu au fost acceptate de către mai marii educaţiei noastre. Iată că autorii subiectelor au înţeles această necesitate obiectivă şi au inventat ei proba de Evaluare Naţională  „Matematică şi ştiinţe”.

Subiectele au fost plasate într-un cadru natural atractiv, Transalpina sau Parcul Natural Lunca Mureşului, (au fost două variante de subiecte, I şi ÎI) stârnind din start curiozitatea elevilor.

Găsim  întrebări şi probleme simple de matematică, biologie, fizică, dar toate legate de fenomene şi vietăţi reale, din natură. În felul acesta se rezolvă dimensiunea interdisciplinară şi aceea aplicativ-practică, care n-au existat până în prezent în învăţământul românesc.

Iată câteva exemple:

O ambarcaţiune parcurge o distanţă de 21 km pe cursul râului Mureş cu viteza medie de 5 m/s.

Calculează durata deplasării pe această distanţă. Exprimă rezultatul în minute.

O problemă care îmbină cunoştinţe de fizică cu cele de matematică, inclusiv cunoştinţe despre unităţi de măsură.

O altă problemă îi obligă pe elevi să intepreteze un grafic de temperatură şi să găsească variaţia temperaturii între două ore fixate.

Problema de matematică, extrem de simplă, presupune elemente elementare de fracţii şi procente, fără calcule alambicate:

Dintr-un observator, Andrei a realizat într-o zi 40 de fotografii. Andrei dăruieşte fratelui său fotografiile cu mamifere, care reprezintă ¼  din numărul total al fotografiilor. Fotografiile cu păsări reprezintă 10% din numărul de fotografii realizate de Andrei, iar restul sunt fotografii cu plante din specii protejate. Determină numărul de fotografii cu plante din specii protejate, realizate de Andrei în acea zi.

Iată şi problema de fizică (electricitate), care nu presupune calcule şi formule, ci doar înţelegerea noţiunii de circuit electric:

În cazul deplasării pe timp de noapte, în echipamentul turiştilor trebuie să se găsească şi o lanternă. Desenează schema circuitului electric al unei lanterne. Circuitul este alcătuit dintr-o baterie, un bec, conductoare de legătură şi un întrerupător.

Iată şi probe care pun la încercare gândirea logică, judecata, creativitatea elevilor, dar şi necesitatea protecţiei mediului:

Scrie două argumente, în favoarea mediului înconjurător, pentru că deplasarea prin pădure să se realizeze pe jos sau cu bicicleta şi nu cu maşina.

Menţionează două cauze posibile ale dispariţiei castorului din Lunca Mureşului.

Problema de geometrie este puţin mai dificilă, şi ar face diferenţa între elevii foarte buni şi ceilalţi.

Ce se câştigă cu astfel de subiecte, foarte asemănătoare cu acelea aduse de testele PISA?

• Dispare ruptura dintre matematică şi viaţa de zi cu zi, astfel încât să nu mai auzim replica: la ce ne foloseşte nouă matematica în viaţă?
• Învăţarea şi gândirea interdisciplinară este esenţială, pentru că în viaţă nu foloseşti ce-ai învăţat în şcoală în mod secvenţial, ci interdisciplinar şi folosind coerenţa disciplinelor. Aceste competenţe se dobândesc cu astfel de subiecte.
• Se renunţă la componenta strict teoretică, foarte abstractă şi neatractivă, pentru probleme cu corespondent în viaţa reală. Nimic nu împiedică profesorii să facă exerciţii teoretice, dificile, la pregătirea pentru concursuri şi olimpiade doar cu elevii talentaţi pentru astfel de abordări. Dar să-i obligi pe toţi să facă aceleaşi subiecte înseamnă că şcoala nu-şi înţelege menirea.
• Cu astfel de subiecte, elevii ajung să aprecieze şcoala ca fiind instructivă şi plăcută, un mediu atractiv de învăţare. Posibil să scadă abandonul şi absenteismul.

De remarcat că şi manualele din ultimii ani se îndreaptă spre această direcţie, cu excepţia culegerilor de exerciţii grele şi foarte grele, pe care unii profesori le folosesc la clase obişnuite. O greşeală care ar trebui sancţionată de directori şi inspectori. Pregătirea specială se face în cadrul CDŞ (Curriculum la Dispoziţia Şcolii), nu cu toţi elevii.

Din păcate, nu există la nivel naţional o politică clară şi bine definită în direcţia aceasta: curriculumul trebuie să conţină discipline agregat, dimensiunea interdisciplinară, aplicativ-practică şi aceea generatoare de învăţare continuă.

Direcţia pozitivă ilustrată de această evaluare de datorează, mai degrabă, unor profesori care înţeleg menirea învăţământului, spre deosebire de conducerile unor instituţii centrale, care nu înţeleg mare lucru din lumea în care trăim. Au rămas incremenite în educaţia de acum 50 de ani.

Drumul trebuie continuat şi cu Evaluarea Naţională de la clasa a VIII-a, tot cu astfel de subiecte. Abia atunci ne vom da seama dacă este doar o întâmplare apariţia unor astfel de subiecte.

Probabil numele profesorilor creatori de subiecte trebuie să rămână secret, din motive de securitate a subiectelor.

Totuşi, le adresez felicitări pentru modul cum au înţeles etapa educaţională în care ne aflăm.