USL instaurează un monopol de cinci ani pe o piaţă de 30 de miliarde de euro

Controlul consolidat asupra burselor, asigurărilor şi pensiilor private va fi exercitat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), condusă de 10 şefi desemnaţi de social-democraţi şi unul din partea UDMR. Cei 11 membri ai Consiliului ASF au mandate pe cinci ani.

Agitaţia stârnită ieri, la Parlament, în preajma votului final pentru mandatele membrilor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), s-a dovedit inutilă: noua instituţie are exact aceeaşi componenţă cunoscută dinaintea sufragiului, desemnată cu o majoritate mai mult decât confortabilă.

„Scorul“ este de 11 la zero în favoarea USL+UDMR faţă de PDL+PP-DD.

Grupurile parlamentare aparţinând PDL şi PP-DD s-au retras de la vot, pentru motivul că nu vor să gireze „clientelismul politic de la ASF“, dar până la urmă lucrurile n-au mai luat nicio întorsătură. Cu ponderi de peste 340-360 de voturi „pentru“ din totalul de 370 de buletine valide, toţi cei 11 membri executivi şi neexecutivi ai ASF au fost păstraţi în funcţiile lor.

Dintre ei, 10 au fost desemnaţi de USL şi unul din partea UDMR şi vor supraveghea o piaţă estimată la 30 de miliarde de euro. Acest monopol asupra controlului activităţilor financiare nebancare i-a deranjat la culme pe reprezentanţii PDL şi PP-DD, care avertizează că vor ataca „tot ce ţine“ de situaţia astfel creată.

„Ne-am retras de la acest vot şi vom ataca la Curtea Constituţională tot ce va ieşi pe această situaţie. Ceea ce s-a întâmplat la Autoritatea de Supraveghere Fiscală (n.n. – Financiară) este exemplul tipic de folosire a legii pentru a impune o clientelă politică proprie“, a tunat glasul lui Cristian Rădulescu, liderul grupului PDL din Senat.

La vârful instituţiei de supraveghere îi avem, aşadar, cu mandate pe cinci ani începând de ieri, pe: Dan Radu Ruşanu (preşedinte ASF), Daniel Dăianu (prim-vicepreşedinte), Daniel Tudor (vicepreşedinte pentru asigurări), Mircea Ursache (vicepreşedinte pentru piaţa de capital) şi Ion Giurescu (vicepreşedinte pentru pensii).

„Taxa pe obrazul gros“, bătută-n cuie

Camera Deputaţilor a adoptat, tot ieri, cu 231 de voturi „pentru“, 43 „împotrivă“ şi 17 abţineri, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 55/2013 care prevede, pe lângă numărul de membri ai ASF, şi limitarea remuneraţiei acestora la nivelul celor din Banca Naţională a României.

Ordonanţa mai reglementează obligativitatea virării la bugetul de stat a unei cote de 80% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la sfârşitul anului de către ASF şi stabilirea unei cote de impozit pe venit de 85% pentru veniturile reprezentând salarii, indemnizaţii, sume compensatorii acordate cu ocazia încetării contractului de muncă sau mandatului angajaţilor cu funcţii de conducere ori al persoanelor numite în calitate de membru în consiliile de administraţie sau de conducere.

Această cotă de impozit a fost prezentată recent de premierul Ponta drept „taxa pe obrazul gros“.

Ruşanu: „Comisioanele sigur nu vor creşte“

Răspunzând mai multor întrebări în cadrul unei scurte conferinţe de presă desfăşurate după votul parlamentar, conducerea ASF a ţinut să sublinieze independenţa absolută a instituţiei.

„Nu suntem sub control parlamentar, banii necesari pentru funcţionare nu vin de la bugetul de stat, suntem la fel ca şi Banca Naţională“, a precizat Ion Giurescu. Într-adevăr, bugetul instituţiei se va constitui din taxele şi comisioanele percepute agenţilor supravegheaţi (companii de brokeraj, de asigurări, administratori de fonduri etc.), dar acestea „cu siguranţă nu vor creşte, ne străduim chiar să le scădem“, a promis Dan Radu Ruşanu, preşedintele ASF.