Snagov 2.0. Cu obiectiv strategic aderarea la Zona Euro

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

România trebuie să-şi definească drept obiectiv strategic aderarea la Zona Euro pe termen mediu. O strategie de tip Snagov 2.0 asumată la nivelul societăţii româneşti ar putea stabili principiile/priorităţile de politici publice asumate pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Consolidarea îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală concomitent cu mărirea convergenţei reale reprezintă prioritatea reală a următorilor 5 ani.

România trebuie să-şi definească un program clar pentru aderarea la Zona Euro în 2022-2023 pentru a potenţa astfel beneficiile nete ale integrării în UE. Pentru a permite acest lucru concomitent cu respectarea criteriilor de convergenţă nominală, trebuie stimulată convergenţa reală.

Anul 2017 s-a încheiat cu un tablou macroeconomic bun. În ultimul Raport asupra Stabilităţii Financiare din decembrie 2017, Banca Naţională a României nu defineşte niciun risc sistemic sever.  

Anii 2018-2019 trebuie să arate din partea Guvernului angajament pentru creşterea masivă a investiţiilor publice finanţate din buget, fonduri europene structurale şi de coeziune, finanţări de la BERD, BEI, BM s.a. precum şi din parteneriate public-privat dacă este cazul. Atingerea unui nivel al PIB per capita de 65% în 2019 şi 70% din media UE28 în 2022 ar asigura premisele unei integrări cu avantaje nete în Zona Euro.

Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară cooperarea dintre principalii decidenţi de politici macroeconomice - Guvern şi BNR. Guvernul va adopta politici fiscal bugetare prudente, care să menţină finanţe publice sănătoase iar BNR va fi optimal să utilizeze în primul rând instrumente macroprudenţiale ţintite pentru a reduce şocurile, a micşora vulnerabilităţile şi a contracara eventualele tendinţe firave de supraîncălzire. Folosirea unor instrumente generale de politică monetară ar atrage un recul al creditării pentru întreg sectorul real, frânând astfel atât creşterea economică, cât şi competitivitatea economiei româneşti.

Cu toate aceste evoluţii pozitive, în ultima perioadă au apărut opinii publice care arată că România nu mai îndeplineşte decât 2 din cele 5 criterii conforme pentru aderarea la Zona Euro.

Cunoaşteţi că pentru aderarea la Zona Euro trebuie respectate 5 criterii de convergenţă nominală: rată joasă a inflaţiei, rată a dobânzii la obligaţiuni pe termen lung redusă, deficit bugetar sub 3% din PIB, datorie publică sub 60% din PIB şi stabilitatea cursului de schimb.

Anumite opinii recente consideră că România respectă doar 2 criterii de convergenţă nominală din 5 ceea ce este un fals. Iată Prezentarea din Raportul asupra Inflaţiei din 9 februarie în care se arată clar cum 4 din cele 5 criterii sunt respectate - al cincilea foarte probabil fiind şi el îndeplinit.

image
image

Pe de altă parte, cunoaşteţi că pentru a completa tabloul de analiză al indicatorilor ce stau la baza monitorizării riscurilor macro şi microeconomice, Comisia Europeană a propus şi implementat Procedura de Dezechilibru Macroeconomic (Macroeconomic Imbalances Procedure). Este o procedură prin care se monitorizează anumiţi indicatori principali - 14 la număr - privind poziţia externă, datoria privată, evoluţiile costului forţei de muncă, sectorul imobiliar, rata şomajului s.a.m.d., dar şi indicatori auxiliari - privind convergenţa reală.

Aceleaşi opinii recente consideră că România respectă doar 11 din 13 criterii, în condiţiile în care sunt 14 indicatori în total. Realitatea este că România a respectat în 2017 un număr de 13 criterii din 14 (cu date publicate pentru 2015), iar în 2018 (cu date din 2016) 12 din 14. Tot în imaginile de mai jos veţi observa încă un lucru interesant. Republica Cehă, Polonia şi România stau cel mai bine la aceşti indicatori. De reţinut că ţările dezvoltate nu îndeplinesc 3, 4 sau chiar mai mulţi indicatori din această monitorizare.

image
image
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite